Aeroportul Internaţional Henri Coandă a împlinit, în luna august, 40 de ani de activitate aeronautică civilă. Deşi puţin declalat, conducerea aeroportului a decis să organizeze, în 26 septembrie şi 3 octombrie primul eveniment "Porţi deschise" din istoria companiei.Cu această ocazie, a fost permis accesul vizitatorilor în zona restricţionată de operaţiuni aeroportuare şi au fost organizate zboruri gratuite cu elicopterul deasupra zonei de nord a Capitalei. De asemenea, autorit
Aeroportul Internaţional Henri Coandă a împlinit, în luna august, 40 de ani de activitate aeronautică civilă. Deşi puţin declalat, conducerea aeroportului a decis să organizeze, în 26 septembrie şi 3 octombrie primul eveniment „Porţi deschise” din istoria companiei.
Cu această ocazie, a fost permis accesul vizitatorilor în zona restricţionată de operaţiuni aeroportuare şi au fost organizate zboruri gratuite cu elicopterul deasupra zonei de nord a Capitalei. De asemenea, autorităţile aeroportului au pregătit şi un miting aviatic în data de 3 octombrie, acesta fiind amânat însă cu 24 de ore din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.
Vizitatori în zona de operaţiuni aeroportuare
Cei care au dorit să vadă activităţile din „spatele perdelelor” au fost organizaţi în grupuri conduse de ghizi. Le-au fost oferite veste reflectorizante şi ecusoane speciale, care le-au permis accesul în zonele restricţionate.
După îmbarcarea în autobuzul ce aştepta în faţa terminalului Plecări Interne, vizitatorii de sâmbătă (3 octombrie) au fost transportaţi la punctul de control, unde au fost verificaţi corespunzător, pentru a nu avea la ei obiecte şi substanţe interzise. Sau mai puţin corespunzător, întrucât deşi sticle de suc parţial goale au fost oprite la intrare, unele obiecte metalice au trecut fără a fi observate, printre acestea numărându-se şi un briceag.
„Un pasager află că probabilitatea ca într-un avion să fie o bombă este de 1 la cateva mii de zboruri. Apoi a aflat că probabilitatea de a fi două bombe în acelaşi avion este de 1 la cateva milioane. De atunci, a încercat de fiecare dată să urce în avion cu o bombă la el” – Valentin Iordache
Turul aniversar
După trecerea de punctul de control, vizitatorii au fost urcaţi într-un alt autocar. Acompaniaţi de explicaţiile şefului de trafic şi dirijare la sol, Berlean Octavian, curioşii au făcut un ocol al sălii de îmbarcare (finger) prevăzută cu cinci avio-punţi, două dintre acestea fiind ocupate de aeronave ale unor companii străine.
A urmat aeronava aniversară Tarom, punct de oprire pentru fotografii şi înregistrări video. În cele din urmă, vizitatorii au avut parte de o demonstraţie de forţă, oferită de un echipaj de pompieri, care au prezentat capacitatea de stingere a incendiilor pe care o au utilajele din dotare.
Turul a fost încheiat în acelaşi punct, prin întoarcerea la primul autocar şi în incinta terminalului „Plecări Interne”, unde vizitatorii au primit atestate de participare la programul aniversar.
Gratuit, în zbor cu elicopterul
Vizitatorii aniversari au avut parte şi de circa 10 minute petrecute în aer, la bordul unui elicoper al Şcolii Române de Aviaţie, care a survolat zona de nord a Bucureştiului.
Deşi s-a zburat pe ploaie, s-au putut observa cu uşurinţă vilele construite hilar, până la marginea pistei aeroportului Băneasa, precum şi cele din interiorul pădurii cu acelaşi nume, protejată de lege.
Diplomele nu au lipsit nici de această dată, la fel cum şi vestele cu ecusoane au îmbrăcat umerii celor mici şi mari înainte de îmbarcarea în elicopter.
Mitingul amânat de vremea proastă
Organizatorii au început să regrete planificarea mitingului aviatic în data de 3 octombrie şi nu în 26 septembrie, atunci când au fost şi mai mulţi vizitatori, iar vremea buna ar fi permis orce fel de activitate, atât la sol, cât şi în aer.
Dacă, înainte cu o săptămână, organizatorii au muncit din greu pentru a aveea grijă ca toată lumea să viziteze aeroportul şi, eventual, şi să zboare, în ziua cu ploaie nu s-au prezentat la aeroport nici măcar jumătate din cei înscrişi pe lsitele dinainte întocmite.
Astfel, mitingul a fost amânat cu 24 de ore, cu promisiunea celor de la staţia meteo că deşi vor mai fi nori, măcar nu va ploua.
Fără modernizări, un aeroport moare
Potrivit purtătorului de cuvânt al aeroportului, Valentin Iordache, Otopeniul va ajunge la o capacitate de aproape şapte milioane de pasageri preluaţi anual, în urma creşterii numărului de avio-porţi la 14 unităţi, la sfârşitul anului viitor.
Drept urmare, oficialul Aeroportului Internaţional estimează o creştere a capacităţii anuale de la 4,5 către şase, chiar şapte milioane de pasageri.
„Nu toate tipurile de aeronave le vor utiliza (avio-porţile – n.r.). Cele mici vor fi deservite în continuare doar cu autobuzul, dar asta înseamnă oricum un procent de peste 80, dacă nu chiar spre 90% din pasageri care vor putea beneficia de pasarele la operaţiunile de îmbarcare – debarcare”, a explicat Valentin Iordache pentru Capital.ro.
Criza e pe sfârşite
Reprezentantul aeroportului a spus că este aşteptată revenirea traficului de pasageri pe Otopeni, după ce numărul acestora a scăzut, din cauza crizei, cu aproape 10% în acest an faţă de 2008.
Criza prin care trecem cu toţii a condus pentru anul acesta la o uşoară scădere a traficului, dar scăderea e cu o singură cifră, deci undeva sub 10%. Ne aşteptăm să se revină, practic acesta este trendul ultimelor luni. Am mai înregistrat scăderi ca număr de pasageri, dar şi creşteri ca număr de operări ale aeronavelor, deci putem spune că deja începem să revenim la valori normale de trafic, ceea ce înseamnă că la anul (2010 – n.r.) vom depăşi semnificativ cinci milioane de pasageri pe relaţia Bucureşti, iar dacă economia mondială va merge şi ea bine, vom trece din nou la un ritm de creştere destul de susţinut, de 14% pe an”, a spus Iordache.
14 ani de carieră pe Otopeni
Valentin Iordache şi-a început activitatea la Aeroportul Otopeni în urmă cu 14 ani, din care 11 i-a petrecut într-o funcţie de top management. A văzut cum a fost construit primul tronson de sală de îmbarcare şi a asistat la primele zboruri unde îmbarcarea s-a făcut „la burduf”.
„Pe vremea aceea mă ocupam de investiţii şi de dezvoltare aşa că am înmânat cheile de la birouri foarte multor reprezentanţi ai companiilor aeriene, sau colegilor noştrii, care urmau să-şi desfăşoare activitatea în alte spaţii. Am fost martorul inaugurării terminalului de plecări. Practic, am fost martor la cam tot ce s-a dezvoltat după ’90, ca investiţie nouă sau ca modernizare”, a declarat Iordache.
Acesta a menţionat că lucrările de modernizare au fost aproape continue în această perioadă, pentru că „un aeroport care nu se dezvoltă continuu şi care nu are măcar o zonă în şantier, e un aeroport mort”.
„În timpul operaţiunilor de deszăpezire ale aeroportului în iarna 2008, şeful turnului de control la sol vorbea foarte mult, dirijînd oamenii. Un coleg de pe pistă îl roagă să taca, pentru a se auzi şi ei, cei care degajau zăpada. Răspuns: Daca eu tac, tu vorbesti degeaba!” – Valentin Iordache
Şi bune şi rele
Potrivit purtătorului de cuvânt, unul din cele mai importante momente prin care aeroportul a trecut în ultimii ani a fost summitul NATO din anul 2007.
„Participanţii au avut pretenţii destul de mari din punct de vedere al securităţii şi al serviciilor puse la dispoziţie, dar am reuşit să le îndeplinim pe toate. Au vrut ca oamenii lor de securitate să se implice şi ei şi au făcut-o. A fost mai dificil în cazul lui Bush şi a lui Putin, dar ne-am descurcat”, a spus Valentin Iordache.
Printre momentele mai puţin fericite amintite de oficialul aeroportului se numără căderea masivă de zăpadă de la începutul anului 2008, care a blocat timp de două ore activitatea pe Otopeni.
„Puţină lume ştie că atunci am închis traficul pentru că nu mai aveam unde să adăpostim aeronavele care veneau pe Otopeni, pentru că nu mai puteau ateriza în altă parte şi cu atâtea aeronave, deszăpezirea s-a desfăşurat mai greu pe platformă şi am avut momente dificile”, a explicat Iordache.
69 de ani de istorie aviatică
* Pe actualul teren al Aeroportului Internaţional Henri Conadă a funcţionat în parioada 1940-1944 o bază militară a celui de-al III-lea Reich. Ulterior, până în 1965, infrastructura existentă (o pistă de 1.200 metri şi clădirile anexe) au fost utilizate de aviaţia militară română.
* În anul 1965 începe transformare în aeroport civil, deoarece Aeroportul Băneasa nu mai făcea faţă traficului de pasageri. Procesul de transformare a culminat cu inaugurarea aeroportului civil în 1969, cu ocazia preşedintelui american Richerd Nixon şi intrarea în funcţiune a aerogării de pasageri în 1970.
* Cea de-a doua pistă, cu lungimea de 3.500 de metri a fost construită 1986, iar capacitatea operaţională a crescut la 35 de mişcăr de aeronave pe oră. Tot în această perioadă a fost modernizat sistemul de balizaj.
* După căderea regimului comunist, în anul 1991, aeroportul a început derularea unui nou program de investiţii şi modernizare. Astfel, în anul 1997 a fost inaugurat terminal „Plecări Internaţionale”, sala de îmbarcare a acestuia fiind prevăzută cu cinci avio-porti (pasarele pentru îmbarcare/debarcare direc la aeronavă – n.r.).
* În perioada 2001-2006 a fost inaugurată parcarea publică aferentă terminalului Sosiri şi Centrul Internaţional de Mărfuri (2001), a fost inaugurat terminalul Curse Interne (2003), aeroportul primeşte numele pionierului aviaţiei române, Henri Coandă (2004) şi sunt date în exploatare calea de rulare „Oscar” şi breteaua de degajare rapidă „Victor” (2006).
VIDEO: Andrei Laslău
FOTO: Cristian Mitrea