Viziunea experţilor asupra viitorului euro: nu există viitor

Zona euro nu poate supravieţui în forma sa actuală, este concluzia unor economişti şi politicieni de top consultaţi de The Independent.

Dacă cei mai mulţi dintre cei chestionaţi de publicaţia citată cred că zona euro ar putea supravieţui crizei datoriilor din Grecia, niciunul nu crede că o contagiune ar putea fi îngrădită. De asemenea, a fost criticată graba cu care au fost impuse măsuri de austeritate în Grecia şi Italia, pe motiv că ele se vor dovedi  contra-productive, descurajând creşterea.

Consecinţa finală a crizei va fi o zonă euro mult mai mică, ce o va avea pe Germania în centru şi ţări precum Grecia, Portugalia, Italia şi Irlanda în afară. Singura notă puternică de optimism a venit din partea lui Olli Rehn, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar european pentru afaceri economice şi monetare, care a prezis că moneda va ieşi mai puternică din criză.

Nici fostul comisar european pentru reforme administrative, Neil Kinnock, nu crede într-un colaps al zonei euro sau într-o ieşire din zonă a vreunei ţări membre anul acesta sau probabil deloc. Regretul său este că singura formulă angajată de majoritatea statelor din Europa apasă puternic în jos asupra creşterii.

"Oamenii vor accepta austeritatea dacă este asumată cu echitate vădită. Dar dacă se face ca o cale de pedepsire, fără echitate, există resentimente şi rezistenţă", spune Kinnock.

Profesorul de economie la New York University, Nouriel Roubini, a apreciat că "Zona euro este un dezastru pe care îl vezi că se întâmplă, dar eşti neputincios să-l opreşti. Nu numai Grecia ci şi alte ţări sunt insolvabile. Există o probabilitate de 50% ca în următorii trei până la cinci ani zona euro să se rupă. Nu toţi membrii sunt capabili să rămână". Dacă pentru Grecia Roubini prevede o ieşire din eurozonă în următoarele 12 luni, în cazul Portugaliei acest proces ar putea dura mai mult.

În opinia miliardarului George Soros, "rămânem în faza acută a crizei; perspectiva unei prăbuşiri a sistemului financiar global nu a fost eliminată. Problema este că reducerile cheltuielilor guvernamentale pe care Germania doreşte să le impună altor ţări vor împinge Europa în capcana unei datorii deflaţioniste. Reducerea deficitelor bugetare va pune atât salariile cât şi profiturile sub presiune în jos, economiile se vor contracta, iar veniturile fiscale vor scădea. Deci, povara datoriei, care este o raportare a datoriilor acumulate la PIB, va creşte de fapt, necesitând reduceri bugetare în continuare, punând în mişcare un cerc vicios".

Potrivit lui Soros, faptul că o politică contraproductivă este impusă de Germania, creează o dinamică politică foarte periculoasă. "În loc să aducă mai aproape unele de altele ţările membre, le va determina să-şi aducă învinuiri reciproce. Există un pericol real ca euro să submineze coeziunea politică a Uniunii Europene", spune Soros.

Danny Blanchflower, profesor de economie la Dartmouth College şi fost membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Angliei, consideră că problema fundamentală care nu a fost abordată este că nu există niciun plan de creştere pentru Grecia. "Chiar dacă i se dă un nou împrumut, nu are niciun mijloc de a-l rambursa", subliniază el.

Gerard Lyons, economistul-şef al Standard Chartered Bank, consideră că euro nu poate supravieţui în formatul său actual. "Aceasta înseamnă că un colaps este inevitabil sau se impun demersuri rapide spre uniunea politică. Felul în care aş caracteriza aceasta este: cine se satură mai întâi? Se satură periferia de austeritate? Se satură piaţa să mai cumpere datorii şi cere rate mult mai mari ale dobânzii? Se satură nucleul să mai acorde asistenţă? Cred că euro este fundamental imperfect. În mod normal, economia bună înseamnă politică bună. Politica bună nu înseamnă întotdeauna economie bună. Iar moneda euro a fost condusă de politică de la bun început. Europa nu are o problemă a datoriei, ci o problemă de creştere", spune Lyons.

Din rândul politicienilor, fostul cancelar britanic al eşicherului, Alistair Darling, a declarat: "Nu cred că cineva poate spune în mod realist că zona euro va supravieţui cu actualii săi membri şi cu cât se prelungeşte mai mult inacţiunea, cu atât mai mari sunt şansele ca una sau mai multe ţări să fie forţate să iasă".