Inceputul a fost facut de declaratia ministrului Sebastian Vladescu: renuntam la eliminarea scutirii de impozit a veniturilor programatorilor, date fiind solicitarile primite dupa ce au fost facute publice propunerile de modificare a Codului fiscal. Cu acelasi prilej, ministrul Finantelor se arata ferm hotarat sa mentina intre prevederile Codului fiscal pe cele referitoare la impozitarea cu 0,5% a imobilizarilor corporale.
Impozitul ar fi trebuit, insa, sa se aplice diferentiat. Criteriile de baza pentru a determina daca o firma trebuie sa plateasca impozit pe active sau nu ar fi fost, potrivit lui Sebastian Vladescu, profitul si gradul de utilizare a mijloacelor fixe. Astfel, daca o firma nu inregistra profit si nu platea impozit catre stat vreme de cel putin trei ani consecutivi, ar fi trebuit sa devina platitoare a impozitului pe imobilizarile corporale. In felul acesta spera ministrul Vladescu sa sanctioneze reaua-credinta a firmelor ce isi ascundeau profitul. “Taxarea este gandita pentru societatile care nu raporteaza profit si au active mari, urmarind doua scopuri: sa impozitam activitatile economice care scapa de obligatii si sa fortam fostele intreprinderi de stat sa utilizeze activele preluate. Dar suntem deschisi la orice solutie alternativa”, spune Vladescu.
Insa, asa cum au lasat sa se inteleaga mai multe voci din mediul de afaceri si din Finante, nu va trece prea mult timp pana cand Ministerul Finantelor va renunta si la acest impozit. “sansele de aplicare sunt mici”, spune Justinian Cucu, consultant fiscal, Global Tax Management. “Finantele au incercat de mai multe ori sa introduca aceasta masura si, de fiecare data, au fost nevoite sa renunte la ea, pentru ca au existat presiuni dintr-o directie sau alta. In plus, impozitul pe imobilizarile corporale nu ar genera prea multi bani, din cauza faptului ca agentii economici si-ar ajusta imediat comportamentul si statul nu ar mai fi avut ce impozita”, explica Cucu. “Toata lumea ar fi trecut un profit minim- praf in ochi, si ar fi iesit din impas”, spune si Gabriel Sincu, consultant la Haarmann Hemmelrath.
Fiind totusi presat de necesitatea aducerii de bani la buget, ministerul Finantelor va trebui sa faca ceva. Acest ceva ar putea fi largirea bazei de impozitare. “Pot veni bani foarte multi din aplicarea reglementarilor referitoare la preturile de transfer, in asa fel incat sa fie recuperati banii care sunt sifonati in strainatate. Bani multi pot veni si din aducerea la suprafata a salariilor si asta se poate face foarte usor: prin plafonarea contributiilor la asigurarile de sanatate”, explica Gabriel Sincu. La acest moment, doar CAS este plafonat la cinci salarii medii brute pe economie, ceea ce depaseste aceasta suma fiind nesupus impozitarii. La contributiile la asigurarile de sanatate nu exista aceasta plafonare, ceea ce determina foarte multi angajati cu salarii mari sa le tina in ilegalitate.
“Taxarea de 0,5% este gandita pentru firmele care nu raporteaza profit si au active mari, dar suntem disponibili la orice alta solutie alternativa venita din partea mediului de afaceri.”
Sebastian Vladescu,
ministrul Finantelor
Pe burta, si-am scapat de ei !
Vestile aduse de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, de la Washington, unde a avut o intalnire cu reprezentantii Fondului Monetar International, sunt partial pozitive. Jumatatea plina vine din aceea ca mai avem cateva luni si iesim din programul cu FMI. Astfel, ministrul Finantelor spune ca programul cu FMI va continua pana la mijlocul anului viitor, cand Romania va iesi din aceasta forma de colaborare, relatia continuand prin consultari anuale. Totusi, revizuirile la acordul de tip precautionary, pe care il avem acum, vor fi discutate cu reprezentantii Fondului la finele acestei luni, cand avem fixata “intalnirea” cu echipa de experti ai Fondului. Dar nu se stie cat anume va conta pe viitor rezultatul acestei intrevederi. Oricum, raportul de tara din octombrie va fi unul de monitorizare a tarii, raportul de evaluare, document care se bazeaza si pe opiniile Fondului, fiind asteptat in aprilie anul viitor.
Jumatatea goala a paharului vine din aceea ca FMI a pastrat solicitarile privind adoptarea unor masuri care sa aduca mai multe incasari la buget, precum si din aceea ca Fondul este ingrijorat de cresterea deficitului de cont curent, rezultat al cresterii consumului din exterior si pe datorie.
