Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu participă la şedinţa CES în care se dezbate scrisoare de intenţie către FMI şi a prezentat participanţilor situaţia existentă.
El spus partenerilor sociali prezenţi la şedinţă că ajustarea cheltuielilor materiale şi de capital nu ar fi fost suficiente şi chiar ar fi fost periculoase. „Ajustarea cu două miliarde şi jumătate a cheltuielilor statului ar fi însemnat o diminuare consistentă a pieţelor. Ideea de a merge cu toate ajustările către cheltuieli materiale şi de capital este o mare eroare şi determină un cerc vicios al recesiunii”, a precizat Vlădescu.
Cheltuielile salariale, cu pensiile şi de asistenţă socială reprezintă zona în care România trebuie să se ajusteze cel mai mult, iar o reducere la jumătate a cheltuielilor materiale ar fi fost imposibilă, a explicat Vlădescu. Totalul cheltuielilor materiale în 2010 este de 5,1% din PIB, respectiv 5,5 – 6 miliarde euro, iar o bună parte sunt cheltuieli ale sectorului de sănătate.
“Dacă le reduceam, ar fi trebuit ajustate şi cheltuielile spitalelor, ale poliţiei, cele cu electricitatea în şcoli. A funcţiona cu cheltuieli materiale de 2,5% din PIB este imposibil pentru orice stat, iar impactul macroeconomic al ajustării cumpărăturilor statului ar fi dat o reducere consistentă a pieţelor”, a spus ministrul Vlădescu.
Acesta a explicat că reducerea cu 50% a cheltuielilor materiale şi cu 25% a cheltuielilor de capital, aşa cum a propus PNL, ar fi însemnat tăierea la jumătate a cheltuielilor pe partea de medicamente compensate şi a livrărilor către spital.
Reducerea cheltuielilor cu personalul se impune în condiţiile date. „Tehnic, ajustarea deficitului convine tuturor inclusiv la nivel politic. În principiu lucrurile tehnice sunt simple. Social şi uman, ele sunt complicate. Am constatat că există derapaje majore şi pe partea de venituri şi pe cheltuieli. Datoria publică se va majora în 2010 până la 36% din PIB, iar în 2011 ar atinge 40%. O majorare a TVA şi a cotei unice, o introducere a taxării progresive nu ar fi acoperit ajustarea deficitului. În aceste condiţii ar fi fost necesară o reducere a cheltuielilor publice”, a spus Vlădescu.
Reducerea evaziunii fiscale nu este suficientă
Ministrul a mai arătat că reducerea evaziunii fiscale nu ar ajuta foarte mult la creşterea veniturilor bugetare.
„Scăderea evaziunii ficale nu aducea din punct de vedere al partenerilor externi o creştere a veniturilor. Oricum, orice suma obţinută din evaziune fiscală va fi îndreptată către segmentul social, va fi o alocare socială foarte bine ţintită. În plus, banii vor fi destinaţi completării fondurile pentru cofinanţarea fondurilor europene”, a precizat ministrul Finanţelor.
Fiecare salariu trebuie redus cu 25%
Vlădescu crede că nu fondul de salarii trebuie redus cu 25%, ci fiecare salariu de bugetar.
„Credem că trebuie ca reducerea să fie făcută pe salariat şi în cel mai scurt timp să fie pusă în funcţiune lelea salarizării unitare cara să facă o salarizare corectă în sistemul bugetar pemtru ca discrepanţele să fie eliminate”, a spus Vlădescu.
Pensiile nu vor fi iertate de scăderi
Pensiile vor face în continuare obiectul reducerilor pentru că sistemul „a ieşit din limita logicii economice”.
„În zona pensiilor e nevoie de ajustări. Sistemul de pensii, încă din 2007, a ieşit din limitele logicii economice. Dacă pensia din 2007 ar fi crescut cu inflaţia, ar fi fost de 400 lei. Dar este de 6-700 lei. Ajustarea pensiilor e o necesitate pe termen mediu şi lung. Anul acesta avem un transfer potential de 1,7 miliarde euro care în lipsa Acordului ar fi însemnat 2,3 miliarde euro”, a spus Vlădescu. El a precizat că pensia medie în acest moment este de 711 lei, iar cu ajustarea de 15% va ajunge undeva sub 600 lei.
Fără măsuri de austeritate, datoria publică ar ajunge la 50% din PIB
Datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent.
Vlădescu a explicat sindicaliştilor şi patronilor că pe deficitul de 6,8% din PIB convenit cu FMI statul trebuie să împrumute bani noi, fără rostogolirea obligaţiilor curente angajate, de 7,5-8 miliarde euro, ceea ce va urca datoria publică la 36-37% din PIB anul acesta şi la 40% anul viitor.
În condiţiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fără măsuri suplimentare suma de finanţat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar în 2011, după o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la încă 8-9 miliarde euro.
“Astfel, în doi ani am fi avut 20 miliarde euro bani la datoria publică. În doi ani, datoria publică se ducea de la aproximativ 30% din PIB la peste 50% din PIB. Gândiţi-vă la o gospodărie care îşi majorează datoria cu peste 50% şi nu îşi creşte şi veniturile subsecvente”, a spus Vlădescu.
Consiliul Economic şi Social, din care fac parte reprezentanţi ai guvernului, sindicatelor şi patronatelor, va decide astăzi dacă dă sau nu un aviz favorabil pachetului de măsuri de austeritate convenite de guvern cu Fondul Monetar Internaţional.
