România nu va renegocia acordul cu FMI, însă vor avea loc discuţii cu reprezentanţii instituţiei pentru suplimentarea sumelor destinate dezvoltării, fără a fi neapărat necesară creşterea ţintei de deficit bugetar, a declarat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

„Nu renegociem acordul, încercăm eventual, în condiţiile în care putem, să punem în echilibru dorinţele noastre cu cele ale partenerilor noştri, să suplimentăm dezvoltarea. Dar nu să renegociem acordul. Există posibilitatea de a susţine dezvoltarea, şi nu neapărat printr-un deficit mai mare. E o discuţie care trebuie avută şi cu BNR, ţine de momentul trecerii la euro. Deci e o discuţie mai complicată. Deocamdată suntem în cadrul acordului actual”, a declarat Vlădescu pentru Mediafax.

Nivelul deficitului bugetar ar urma să scadă de la 7,3% din PIB în 2009 la 5,9% în acest an, potrivit acordului încheiat cu FMI.

Abia peste doi ani vom trăi mai bine

În acelaşi timp, el arată că România va relua creşterea economică în acest an, însă efectele asupra standardului de viaţă se vor simţi „undeva către” doi ani de zile.

„Anul 2010 va fi un an de creştere. În standardul de viaţă al cetăţeanului român se va observa prin menţinerea actualului standard, prin necoborârea sub un nivel, care suntem conştienţi că este scăzut în comparaţie cu cel european. În acelaşi timp, suntem conştienţi că a crescut mai repede în anii 2007 şi 2008 decât ar fi putut să susţină economia românească”, a afirmat ministrul Finanţelor.

În 2007, România a înregistart o creştere economică de 6%, în timp ce în 2008 PIB-ul a crescut în termeni reali cu 7,1%.

„Cetăţeanul nu e conştient”

„Cetăţeanul nu e conştient. Şi nu poate fi întors din drum la un moment dat şi să i se spună: ai primit prea mult la un moment dat şi acum luăm înapoi. Facem un efort ca ceea ce s-a primit în avans să rămână acolo. Ceea ce înseamnă că cetăţeanul se bucură de un standard mai bun anticipat”, a explicat Vlădescu.

El nu a făcut o estimare privind avansul pe care economia l-ar putea înregistra în 2010.

„În ceea ce priveşt efectul creşterii economice, el se va simţi într-o perioadă de timp rezonabilă, undeva către doi ani de zile, dar în nici un caz creşterile din anii 2005 sau 2006 nu vor mai fi posibile atât de repede. În 2010 omul va putea să spună: am un loc de muncă, am securitatea pentru mine şi pentru familia mea. Am un stat care începe să funcţioneze mai bine şi am un sector de infrastructură care începe să se creeze”, a continuat Vlădescu.

Vlădescu spune că nu gândeşte diferit de Băsescu

El a mai afirmat că declaraţiile sale nu reflectă un punct de diferit faţă de cel exprimat de preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele a declarat pe 2 ianuarie, la Sinaia, că 2010 va fi anul în care România „va scăpa de criză” şi că a două jumătate a anului va însemna începutul creşterii economice.

„Am văzut declaraţii de genul Vlădescu versus Băsescu. Nu există niciun fel de discordanţă între Ministerul Finanţelor şi preşedenţie. Preşedintele a exprimat o opinie care este o opinie a multor şefi de stat cum că lumea, Europa şi inclusiv România au o şansă să iasă din criză. Eu am spus că ieşirea din criză şi inclusiv primii ani după ieşirea din criză vor fi nişte ani grei. Acestea sunt decclaraţiile mele, la fel cum declaraţia la «figuri impuse» nu este o declaratie vis-a-vis de partenerii noştri externi, cum că ne-ar fi impus să facem ceva. Eeste o declaraţie în care spun că datorită unor acţiuni intrne din anii anteriori, şi aici mă refer la legea pensiilor, la majorările salariale excesive, spaţiul bugetar pe care îl avem pentru dezvoltare este limitat, pentru că trebuie să alocăm aceşti bani pentru salarii, pensii, pentru nişte sisteme de asigurări sociale care au fost dimensionate dincolo de puterea reală a economiei româneşti”, a explicat Vlădescu.

Salariile şi pensiile nu vor fi tăiate

El a arătat că România nu mai poate să „dea înapoi” şi să ajusteze brusc salariile şi pensiile, dar este necesară găsirea de soluţii, astfel încât salariile şi pensiile să rămână la nivelul la care au ajuns, iar în acelaşi timp să fie asigurată funcţionalitatea întregului ansamblu bugetar şi să fie găsit şi un spaţiu pentru dezvoltare, pentru investiţii, pentru cofinanţarea fondurilor europene.

„Bugetul României este un buget care are puţin spaţiu de manevră pe partea de dezvoltare şi de aceea voi încerca ca împreună cu partenerii externi, Comisia Europeană, Fondul Monetar să găsim soluţii alternative care să permită totuşi realizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, modernizarea diverselor sectoare, sănătate, educaţie, în aşa fel încât România totuşi să meargă în direcţia unui stat european”, a concluzionat Vlădescu.

SURSA:Mediafax