Sancțiunile internaționale nu au reușit să pună frână economiei ruse, care a revenit la niveluri apropiate de dinaintea războiului, potrivit ultimelor statistici ale Serviciului Federal de Statistică al Rusiei. De fapt, mass-media și analiștii occidentali recunosc tot mai mult acest lucru.
Vladimir Putin dansează pe mormântul fostului senator John McCain
Vladimir Putin dansează acum pe mormântul fostului senator John McCain, care susținea că Rusia este o „benzinărie care aspiră să fie o țară”, iar consilierul economic prezidențial Maxim Oreșkin insistă că Europa a suferit mai mult din cauza sancțiunilor împotriva Moscovei decât Rusia. Cu toate acestea, milioane de ruși plătesc pentru creșterea producției militare, deoarece inflația a ajuns la 7,5%. Pe fondul unei supraîncălziri a economiei, este de așteptat o încetinire sau chiar o recesiune în 2024, transmite Meduza.
Sancțiunile occidentale au dus Rusia într-o recesiune, după invazia din februarie 2022, dar economia a revenit, cel puțin în anumite parametri, iar recesiunea s-a încheiat în august, după doar 10 luni, potrivit Centrului pentru Analiză Macroeconomică (TsMAKP).
Deși TsMAKP nu este cel mai obiectiv think tank (directorul său, Dmitri Belousov, este fratele prim-viceprim-ministrului Andrei Belousov), PIB-ul Rusiei a crescut cu 5,5% în trimestrul al treilea al anului 2023 și a crescut cu 3,2% în primele 10 luni ale anului. PIB-ul a fost cu 1,1% mai mare în 2023 decât în aceeași perioadă din 2021, înainte de invazia Ucrainei și de presupusele sancțiuni paralizante ale Occidentului.
Chiar și analiștii de la Bloomberg Economics spun că creșterea în 2023 va depăși 3%
Rusia a depășit previziunile Ministerului Dezvoltării Economiei și ale Băncii Centrale, care anunțau în primăvară că creșterea PIB-ului nu va depăși 2%. Acum, chiar și analiștii de la Bloomberg Economics spun că creșterea în 2023 va depăși 3%.
De curând, Vladimir Putin a declarat, triumfător, că creșterea anuală a PIB-ului Rusiei va depăși 3,5%. „Orice persoană inteligentă trebuie să fie de acord că acesta este un indicator bun pentru economia rusă”, a explicat președintele, adăugând că 2% din creștere a venit doar din extracția resurselor.
Creșterea producției economice din acest an este remarcabilă, dar acești indicatori surprind redresarea națiunii după pandemia de coronavirus. Cu alte cuvinte, creșterea PIB-ului Rusiei nu este dovada dezvoltării durabile pe care o susține Putin.
De la redresarea subvenționată la economia supraîncălzită
Producția Rusiei lui Vladimir Putin a fost în plină expansiune, dar banii din industria petrolului și gazelor au reprezentat aproximativ o treime din toate veniturile bugetului federal, între ianuarie și octombrie 2023.
Producția de petrol și gaze a scăzut cu 2, respectiv 5%, dar asta a fost din cauza obligațiilor pe care Rusia le-a acceptat într-un acord cu OPEC de a reduce livrările. Potrivit fostului vicepreședinte al Băncii Centrale, Serghei Aleksașenko, structura dependenței Rusiei de exporturile de petrol și gaze a menajat economia țării de sancțiunile internaționale și a ajutat Kremlinul să susțină războiul din Ucraina.
Deficitul federal în 2023 urmează să fie de doar 1% din PIB – jumătate din estimarea inițială a autorităților – în ciuda creșterii vertiginoase a alocărilor pentru producția militară. În același timp, cheltuielile anuale pentru „apărare națională” și „securitate națională” vor depăși 6,2% din PIB-ul anual și vor crește la aproape 8% din PIB în 2024, ajungând la aproape 40% din toate cheltuielile bugetare.
Rusia își finanțează cheltuielile deficitare prin rezerve deținute în Fondul Național pentru Bunăstare (estimate în prezent la 6,94 trilioane de ruble, sau 4,6 la sută din PIB) și prin împrumuturi guvernamentale.
Până la 1 noiembrie, volumul total al împrumuturilor avantajoase a atins cifra de 11 trilioane de ruble – 7% din PIB și peste 14% din portofoliul de credite al băncilor rusești. Întreprinderile majore de stat (inclusiv Căile Ferate Ruse, AvtoVAZ, Aeroflot și Roscosmos) au început să facă lobby pentru condiții preferențiale pentru împrumuturi.
Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat că guvernul alimentează inflația subvenționând din ce în ce mai mult împrumuturile, obligând banca să mențină o rată a dobânzii ridicată. În noiembrie, inflația în termeni anuali a ajuns la 7,5 la sută și nu a dat semne de încetinire.
Problema forței de muncă a Rusiei
Lipsa capacității industriale și a forței de muncă va limita dezvoltarea producției din Rusia lui Vladimir Putin, spune analistul Raiffeisenbank, Stanislav Murashov. În plus, majorări suplimentare ale ratei dobânzii vor încetini creșterea salariilor și vor complica modernizarea tehnologică a întreprinderilor.
Economistul șef Bloomberg Economics, Alexander Isakov, spune că viitoarele majorări ale ratelor dobânzilor vor reduce creditarea și cererea consumatorilor, crescând riscul unei noi recesiuni în următoarele șase luni la peste 70 la sută.
Peste 85% dintre companii se confruntă cu lipsa de personal, iar muncitorii calificați sunt tot mai puțini. Salariile au crescut nominal cu 13,2% în primele nouă luni ale anului 2023, iar șomajul a scăzut la 2,9% (cel mai scăzut nivel din istoria post-sovietică), dar aceste statistici impresionante ascund probleme majore cu productivitatea muncii, care a scăzut cu 3,6% față de 2021.
În timp ce invazia rămâne prioritatea principală a guvernului, va exista și mai puțină finanțare pentru dezvoltarea capitalului uman al Rusiei prin cheltuieli pentru educație și asistență medicală. Cu cât acest lucru continuă mai mult, cu atât mai dificil va fi Kremlinului să se se concentreze pe rezolvarea unor probleme „civile” complexe și cu atât va fi mai ușor îi va fi să prelungească războiul.