Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care stabilește campania recrutare de toamnă, chemând 130.000 de cetățeni la serviciul militar obligatoriu, se arată într-un document postat vineri pe site-ul guvernului, relatează Reuters.
Toți bărbații din Rusia cu vârste între 18 și 27 de ani sunt obligați să efectueze un serviciu militar de un an sau o pregătire echivalentă în timpul studiilor superioare.
Măsura lui Putin vine în contextul în care forțele armate rusești continuă „operațiunea militară specială” în Ucraina, aflată în cea de-a 20-a lună.
Președintele, care a semnat un ordin în martie prin care a chemat 147.000 de persoane pentru campania de primăvară, a declarat luna aceasta că se pregătește pentru un război lung în Ucraina.
În iulie, camera inferioară a parlamentului rus a votat pentru a crește vârsta maximă la care bărbații pot fi înrolați la 30 de ani, de la 27 de ani. Noua legislație intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Anul trecut, Rusia a anunțat un plan de creștere a personalului de luptă profesionist și recrutat cu peste 30%, până la 1,5 milioane, o sarcină ambițioasă, îngreunată de pierderile grele, dar nedeclarate, din Ucraina.
Ucraina spune că nu se va odihni până când până când ultimul soldat rus nu va fi expulzat de pe teritoriul său. Occidentul spune că vrea să ajute Ucraina să învingă Rusia – un obiectiv despre care oficialii de la Kremlin spun că este un vis nerealist.
Vladimir Putin ia deciziile militare de unul singur
Tot analiștii de război arată că Putin s-a dovedit a fi precaut, pentru că „nu are încredere în cei din jurul său”. Și folosește „foarte puțin expertiza economică și militară” de care dispune.
Analiștii de la RAND Corporation, un think tank din SUA, arată că „Putin ia decizii cheie în mare parte pe cont propriu, fără o influență substanțială din partea Statului Major rus”.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin s-a dovedit a fi foarte prudent în luare unor decizii. El se folosește „foarte puțin de expertiza economică sau militară” de care dispune.
Analiștii au mai apreciat că liderii militari ruși, inclusiv Serghei Șoigu, ministrul Apărării, îi ascund cel mai probabil veștile proaste despre evoluția războiului. Acestora le este teamă de consecințele care s-ar putea abate asupra lor.
Dara Massicot, cercetător la RAND Corporation, specializată în Rusia, a scris în The New York Times că la Kremlin plutesc în aer „suspiciunea și incertitudinea”. Pentru că Putin nu întârzie să „învinuiască trădătorii”. Iar „autocenzura în rândul liderilor militari de top este probabil să devină mai răspândită”, scrie businessinsider.
Este rezervat în ceea ce privește o confruntare cu NATO
Raportul întocmit de specialiștii de la RAND arată că, chiar și în izolarea sa, Putin a fost mai puțin dornic decât se credea să se confrunte cu NATO. Chiar dacă Alianța continuă să sprijine Ucraina. Dar asta nu înseamnă că el va rămâne fidel deciziilor de până acum, mai avertizează specialiștii.
„Dacă pierderile teritoriale, de soldați și de echipamente militare ale Rusiei continuă să crească fără a se înregistra progrese pe câmpul de luptă, el va trebui să ia hotărâri neplăcute. Inclusiv să încheie tratative dintr-o postură deloc favorabilă. Sau ar putea să crească mobilizarea. Și să își reîntărească controlul intern într-o manieră mai dură”, se mai arată în raport.
Putin a mai făcut o serie de remarci amenințătoare. Dar nu a dat curs niciuneia dintre cele mai grave. Când a declanșat invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Putin a spus că dacă alte țări vor încerca să intervină, se vor confrunta cu „consecințe la care nu s-ar aștepta vreodată”.
În ciuda acestui fapt, țările Occidentale au furnizat Ucrainei echipamente de război în valoare de miliarde de dolari. Și sprijin umanitar și financiar pentru ca administrația de la Kiev să continue să funcționeze.
