Ținta probabilă era Europa, care se baza ca și acum pe petrolul și gazele rusești. Mai jos, sub fotografie, revista adăuga: ”Încordarea mușchiului energetic al Rusiei dăunătoare pentru cetățenii săi și pentru întreaga lume”, scrie The Conversation.
Și azi, această afirmație este cât se poate de adevărată, ținând cont de oprirea furnizării de gaze naturale de către Rusia pentru Polonia și Bulgaria.
Gazul este o marfă prețioasă este esențială pentru industrii, energie și încălzirea clădirilor, în special în nordul Europei, unde iernile pot fi aspre și lungi. Acest lucru explică de ce națiunile europene importă gaze din mai multe surse, dar au ajuns să depindă foarte mult de Rusia.
De la embargouri pe petrol la întreruperea gazului
Arma energetică poate lua multe forme. În anii 1967 și 1973, națiunile arabe au oprit exporturile de petrol către SUA și alte țări occidentale care au sprijinit Israelul în conflictele împotriva vecinilor săi din Orientul Mijlociu. A fost o modalitate de a provoca probleme economice adversarilor și de a obține concesii politice. Astăzi, un embargo petrolier ar putea să nu funcționeze la fel de bine. Petrolul este o marfă fungibilă pe o piață globală: dacă o sursă întrerupe transporturile, țările importatoare pot cumpăra mai mult petrol de la alți furnizori. Acest lucru este posibil deoarece peste 60% din consumul zilnic de petrol la nivel mondial este livrat cu ajutorul navelor.
În schimb, gazele naturale sunt transportate în principal prin conducte. Doar 13% din aprovizionarea mondială cu gaze este livrată de cisterne care transportă gaze naturale lichefiate. Acest lucru face ca gazele să fie oarecum o marfă regională sau continentală, cu vânzători și cumpărători conectați fizic între ei.
Este mult mai greu pentru cumpărători să găsească surse alternative de gaze naturale decât surse alternative de petrol, deoarece construirea de noi conducte sau construirea de noi terminale de import și export de gaze naturale lichefiate poate costa miliarde de dolari și poate dura mulți ani. În consecință, întreruperile de gaz sunt resimțite rapid și pot dura foarte mult.
Oprirea robinetului de gaze spre Polonia și Bulgaria nu afectează doar aceste două țări
Dependența națiunilor europene de energia rusă, în special de gaze naturale, complică politica externă a statelor respective. Așa cum mulți observatori au subliniat de când Rusia a invadat Ucraina, dependența puternică a consumatorilor europeni de petrol și gaze rusești a finanțat și încurajat regimul lui Putin, făcând guvernele europene să ezite în fața unor acțiuni ale Moscovei.
Deoarece rețeaua europeană de gaze se întinde pe mai multe țări, oprirea robinetului de gaze spre Polonia și Bulgaria nu afectează doar aceste două țări. Prețurile vor crește odată cu scăderea presiunii gazelor în conductele care trec prin acele țări către alte națiuni. Penuria de gaze va afecta în cele din urmă și alte țări, cum ar fi Franța și Germania.
Opțiuni eficiente, dar care necesită timp
Pe termen lung, Uniunea Europeană lucrează pentru a crește eficiența energetică a clădirilor existente. De asemenea, își propune să umple depozitele de stocare a gazelor până la 90% din capacitatea sezoanelor de vârf, când cererea de gaz este mai scăzută, și să intensifice producția locală de biometan, care poate înlocui gazele fosile.
Construirea mai multor terminale de import pentru a aduce gaze naturale lichefiate din SUA, Canada sau din altă parte este, de asemenea, o opțiune. Dar crearea de noi infrastructuri pentru combustibili fosili ar intra în conflict cu eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a încetini schimbările climatice.
Construirea rapidă a centralelor eoliene, solare, geotermale și nucleare pentru a înlocui centralele pe gaz natural de pe continent este o prioritate-cheie pentru UE. La fel este și înlocuirea sistemelor de încălzire pe gaze cu pompe de căldură electrice, care pot asigura și aer condiționat în timpul valurilor de căldură de pe continent.
Toate aceste opțiuni sunt eficiente, dar necesită timp. Din păcate, Europa nu are multe opțiuni pentru iarna care urmează. Perspectivele sunt și mai proaste pentru consumatorii de energie din regiunile mai sărace, cum ar fi Bangladesh și Africa sub-sahariană.
Întrebarea crucială
Deși tăierea gazelor va provoca, fără îndoială, probleme mari consumatorilor europeni, ele vor afecta și Rusia, care are mare nevoie de bani. În prezent, Putin a cerut țărilor „neprietenoase” să plătească pentru gazele din Rusia în ruble, pentru a stimula moneda țării, care și-a pierdut din valoare sub povara sancțiunilor economice. Polonia și Bulgaria refuzaseră să plătească în ruble.
Întreruperea furnizării de gaze, în februarie, ar fi fost costisitoare pentru Rusia și, cu siguranță, ar fi provocat și mai multe reacții în Europa. Folosind gazul natural ca armă când vremea s-a mai încălzit, Rusia își poate flexa mușchii energetici fără a fi prea agresivă sau a pierde prea mulți bani. Întrebarea crucială care se pune acum este dacă Europa are nevoie de gaz rusesc mai mult decât are nevoie Rusia de bani din vânzările europene.