Vladimir Putin nu a reușit să țină sub control alianța militară, aducând-o și mai aproape de granițele sale. Președintele Vladimir Putin a spus în repetate rânduri că a recurs la acțiunea militară din Ucraina pentru a nu permite NATO să se apropie de granițele Rusiei.
Pe lângă faptul că țările NATO au mutat zeci de mii de soldați mai aproape de granița Rusiei, ca răspuns la invazie și au fost de acord să trimită Ucrainei arme în valoare de zeci de miliarde, acum sunt pe cale să primească Finlanda și Suedia în alianță, aducând NATO mult mai aproape de Rusia.
Dacă acesta ar fi, într-adevăr, adevăratul său scop, atunci Putin a eșuat spectaculos, scrie Politico.
Ce impact va avea asta asupra securității europene
Cu toate acestea, notează Politico, marșul celor două țări către aderare a generat puține dezbateri în cadrul NATO. Iar apartenența la o alianță militară precum NATO este o problemă serioasă, care merită mai multă atenție. Mai exact, ce impact va avea intrarea celor două țări în NATO asupra securității europene? Cum ar apăra alianța ambele țări și cu ce ar contribui acestea la securitatea NATO?
Contribuția extinderii NATO la securitatea europeană a fost intens dezbătută încă de la sfârșitul Războiului Rece. Chiar și unii susținători puternici ai NATO au susținut că extinderea ar fi o acțiune provocatoare față de Rusia. De altfel, îngrijorarea legată de reacția Moscovei a împiedicat în ultimii 15 ani eforturile Ucrainei de a se alătura alianței.
O graniță care va împărți Europa și mai mult
Cu toate acestea, nu dorința Kievului de a se alătura NATO a determinat Rusia să intre în război împotriva Ucrainei. Mai degrabă, absența NATO din Ucraina i-a permis să invadeze țara vecină. Dacă Ucraina ar fi fost în NATO, Rusia ar fi trebuit să intre în război împotriva întregii alianțe, inclusiv a Statelor Unite. Este lecția pe care Suedia și Finlanda, dar și NATO, au învățat-o acum.
Desigur, Moscova a amenințat că va reacționa, în cazul în care cele două țări se vor alătura NATO. Dar Rusia a desfășurat deja arme nucleare în Kaliningrad, avanpostul rus de la Marea Baltică, cu mult înainte de război. Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va trasa o graniță mai mare și mai solidă, care va împărți Europa și mai mult.
Va consolida securitatea în Europa de Nord și în regiunea baltică
În plus, apartenența la NATO vine cu responsabilități, iar prin admiterea Finlandei și Suediei, cei 30 de membri actuali se angajează să apere ambele țări în cazul unui atac. Acest angajament este deosebit de important în două etape ale procesului: înainte de ratificarea finală a calității de membru și după.
Finlanda și Suedia vor aduce alianței capacități militare semnificative. Ambele țări au investit de mult în forțe terestre, maritime și aeriene care sunt la fel de bine pregătite precum cele mai bune armate europene. Cel mai important este că aderarea lor va consolida securitatea în Europa de Nord și în regiunea baltică. Decalajul din Europa de Nord care exista între Islanda, Norvegia și Danemarca ca membri fondatori, pe de o parte, și Suedia și Finlanda, pe de altă parte, se va reduce acum. Același lucru e valabil și pentru Marea Baltică, deoarece țărmurile ei vor fi acum în state NATO.
Războiul lui Putin împotriva Ucrainei a resuscitat NATO în moduri pe care puțini le-ar fi putut anticipa înainte. Aducerea celor două țări în alianță nu va face decât să întărească și mai mult NATO, intrată acum în al optulea deceniu de asigurare cu succes a securității Europei, subliniază Politico.