Încercând să contracareze demonstrația de unitate a Occidentului de la cele două summit-uri recente din Europa, președintele Vladimir Putin a încercat să prezinte mișcările SUA și ale aliaților drept o dovadă a planurilor lor ostile față de Rusia.
Președintele rus a promis că ofensiva împotriva Ucrainei, intrată în cea de-a cincea lună, va continua, scrie agenția AP, remarcând că nu a fost deloc o săptămână ușoară pentru Vladimir Putin.
Putin făcut prima sa călătorie în străinătate, după invazia Ucrainei, pentru a consolida relațiile cu aliații din Asia Centrală. Între timp, a urmărit cum NATO a declarat Moscova principalul dușman al alianței și a invitat Suedia și Finlanda să i se alăture. De asemenea, liderul rus a fost forțat din nou să nege că trupele ruse au atacat o țintă civilă în Ucraina.
Efectul de bumerang al invaziei din Ucraina
În ulitmii ani, Putin a calificat extinderea NATO până aproape de granițele Rusiei ca fiind principala amenințare la adresa securității țării sale. Când a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, el a menționat legăturile militare din ce în ce mai strânse dintre Kiev și Occident ca fiind principalul motiv al operațiunii sale.
Dar tocmai invazia Rusiei a determinat NATO să desfășoare mai multe trupe și arme pe teritoriile statelor alianței din Europa de Est și a încurajat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitate și să caute aderarea la NATO, amintește AP.
Tir de acuzații la adresa SUA și a aliaților
Putin, care a mers în Turkmenistan pentru a participa la un summit al statelor de la Marea Caspică, alături de trei foste națiuni sovietice și de Iran, a afirmat că acțiunile NATO au dovedit din nou atitudinea anti-rusă, recunoscând însă că Rusia i-a ajutat pe aliații occidentali să strângă rândurile.
La summitul de la Așgabat, Putin și alți participanți nu au menționat nimic despre războiul din Ucraina, dar și-au subliniat poziția privind interzicerea armatelor străine în Marea Caspică și au subliniat angajamentul ca teritoriile lor să nu fie folosite ca loc al unei agresiuni împotriva unei alte țări. În cadrul unei întâlniri cu președintele iranian Ebrahim Raisi, Putin a subliniat legăturile „strategice” dintre Moscova și Teheran.
Totodată, Putin a acuzat că SUA pentru faptul că „de multă vreme caută un inamic extern, o amenințare care să-i ajute pe aliați”, adăugând că „Iranul nu a fost destul de bun pentru acest rol, iar Rusia s-a potrivit mult mai bine. ”
Rusia a dat cea mai mare șansă NATO
„Le-am oferit șansa de a uni toți aliații”, a declarat Putin, menționând că deciziile summitului NATO sunt o nouă dovadă că alianța occidentală „este o relicvă a Războiului Rece, menită să servească drept instrument al politicii externe a SUA pentru a ține sateliții în frâu.”
Liderul rus a negat categoric și faptul că Rusia blochează exportul de cereale prin porturile din Marea Neagră, făcând o promisiune Occidentului în acest sens.
Înainte de război, Rusia a insistat asupra unor garanțiil obligatorii care să împiedice extinderea NATO cu Ucraina și cu alte națiuni ex-sovietice.
La summit-ul de la Madrid, NATO a adoptat noul Concept Strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China. În plus, documentul include și invitația oficială către Finlanda şi Suedia pentru ca cele două state să devină membre ale Alianței.
„Noul Concept Strategic stipulează clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii noastre”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.