Operațiunea împotriva Ucrainei trebuia să înceapă mai devreme
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a oferit un interviu jurnalistului Pavel Zarubin, cunoscut pentru apropierea sa de Kremlin, în care a afirmat că invazia la scară largă a Ucrainei trebuia să înceapă „înainte de februarie 2022”. Putin nu a precizat un moment exact pentru ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, dar a sugerat că amânarea acesteia a fost o greșeală strategică. Declarațiile sale au fost relatate de agenția rusă de stat TASS, publicația ucraineană Pravda și think-tank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin consideră că acordurile de la Minsk au fost defavorabile Rusiei
În interviul acordat, Putin a reiterat că Rusia ar fi trebuit să încalce „încetarea focului” stabilită prin acordurile de la Minsk în anii 2014-2015 și să lanseze o invazie la scară largă „mai devreme de februarie 2022”. Liderul rus a acuzat Occidentul că ar fi „indus în eroare Rusia” prin aceste acorduri, despre care a spus că au fost folosite de Vest pentru a pregăti Ucraina pentru un conflict militar:
„Au au dat timp Occidentului să pregătească Ucraina pentru viitoare acțiuni militare împotriva noastră”, a declarat președintele rus.
ISW a comentat că, deși acordurile de la Minsk II au fost favorabile Rusiei, Moscova nu a avut obligații directe, fiind tratată ca un mediator neutru. Totuși, Kremlinul și autoritățile proruse din regiunile Luhansk și Donețk au încălcat constant regimul de încetare a focului stabilit prin aceste înțelegeri, consolidându-și prezența militară cu sprijin direct din partea Rusiei.
Rusia trebuia să se pregătească mai bine
Putin a subliniat că, în opinia sa, Rusia ar fi trebuit să „se pregătească” pentru o invazie la scară largă și să „aleagă momentul potrivit” pentru a acționa. În acest context, liderul rus a indicat că Ucraina lucra la consolidarea forțelor sale armate și că amenințarea reprezentată de aceasta devenea din ce în ce mai mare.
Declarațiile lui Putin nu sunt o noutate. La conferința anuală „Linia Directă” din 19 decembrie, președintele rus a exprimat un sentiment similar de regret, afirmând că, dacă ar putea da timpul înapoi, „s-ar fi decis mai devreme” asupra unei invazii la scară largă.
O justificare a războiului și acuzații la adresa Vestului
Afirmațiile președintelui rus reflectă încercările sale de a justifica invazia și de a contura o narațiune conform căreia Occidentul este responsabil pentru escaladarea conflictului. Acesta a acuzat țările NATO că „au încălcat garanțiile de securitate” oferite Rusiei și că au sprijinit Ucraina pentru „acțiuni ostile împotriva intereselor rusești”.
Pe de altă parte, experții ISW subliniază că acțiunile Kremlinului au fost în mod constant orientate spre destabilizarea Ucrainei, încă din 2014, și că acordurile de la Minsk au fost folosite de Rusia ca un pretext pentru a-și spori influența în regiunile separatiste Luhansk și Donețk.
Strategii greșite și lecții ratate
Analiza think-tank-ului american mai arată că afirmațiile lui Putin reflectă o încercare de a rescrie retrospectiv istoria pentru a acoperi greșelile strategice ale Rusiei în gestionarea conflictului din Ucraina. Potrivit experților, Kremlinul a subestimat capacitatea de apărare a Ucrainei și reacția rapidă și fermă a Occidentului.
Declarațiile președintelui rus continuă să suscite controverse internaționale, fiind privite ca o combinație între propagandă și încercarea de a găsi justificări pentru un conflict care a adus Rusiei sancțiuni severe și izolare pe plan internațional.
