Potrivit presei de stat de la Teheran, acordul va accelera „proiectul Coridorului Nord-Sud”, iar ruta comercială strategică cu India ar putea ajuta Moscova și Teheranul să ocolească fără probleme căile navigabile egiptene, pentru a avea acces la Canalul Suez.
Rusia și Iranul, sancționate de Occident, mai aproape ca niciodată
Legăturile dintre Rusia și Iran datează încă din timpul Revoluției Islamice, dar, în ultimii ani, cele două state au cunoscut o creștere a cooperării. Asta în contextul în care ambele țări au fost izolate de comunitatea internațională din motive diferite. Acum, invadarea Ucrainei de către Rusia și ambițiile nucleare ale Teheranului au adus cei doi adversari ai Occidentului mai aproape ca niciodată, scrie 19fortyfive.
Cu doar câteva zile înainte de invadarea Ucrainei, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său iranian, Ebrahim Raisi, pentru a restabili un acord de cooperare pe douăzeci de ani, semnat în 2001. Contractul inițial avea ca scop consolidarea legăturilor comerciale dintre cele două țări, în diferite sectoare.
Petroliere rusești transportau ilegal petrol iranian
Dar, în februarie, Putin a luat, probabil, în calcul sancțiunile comunității internaționale în urma iminentei invadări a Ucrainei. În paralel, Teheranul se afla în toiul negocierilor dintre SUA și Iran, aflate în desfășurare la Viena, pe marginea programului nuclear al Teheranului, care au servit la restabilirea unei versiuni a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).
Practic, acela a fost momentul în care cei doi lideri au căutat să-și valorifice poziția și interesele comune, având în vedere că și Rusia și Iranul manifestă același dispreț față de hegemonia americană.
Washington Free Beacon a dezvăluit că, la începutul lunii martie, două petroliere rusești, sancționate de Occident în urma invadării Ucrainei, transportau ilegal petrol iranian, în încercarea de a ajuta Teheranul să se sustragă sancțiunilor impuse de Washington.
Încercări de a evita sancțiunile
Acum, Teheranul și Moscova și-au dat din nou mâna, pentru comețul cu petrol și gaze, în încercarea ambelor țări de a evita sancțiunile occidentale.
Potrivit Reuters, viceprim-ministrul rus a anunțat că „Iranul ar putea deveni un centru-cheie de transport și logistică pentru asigurarea transportului reciproc de mărfuri”, adăugând că cele două națiuni pot să comercializeze aproximativ 50 de milioane de tone de mărfuri, în următorii câțiva ani, dacă ritmul actual va fi menținut.
Care sunt obiectivele „Memorandumului de înțelegere”?
”Memorandumul de înțelegere” împinge Moscova și Teheranul la o colaborare și mai strânsă din punct de vedere economic. Potrivit presei de stat de la Teheran, „extinderea cooperării economice și de investiții, ajutarea antreprenorilor iranieni și ruși să stabilească contacte directe și facilitarea tranzacțiilor financiare, sunt câteva dintre obiectivele memorandumului”.
Comerțul dintre Teheran și Moscova a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2019, Rusia a exportat în Iran mărfuri de peste 1,5 miliarde de dolari.
În plus, cooperarea Moscovei cu Teheranul se extinde și în sfera militară. Trebuie amintit că vânzările de arme între cele două țări au crescut vertiginos în ultimul deceniu, numeroase echipamente și active militare ale Iranului datând din epoca fostei URSS.
Când a apărut conceptul de „axă a Răului”?
Dacă semnarea ”memorandumului de înțelegere” marchează cel mai recent semn al cooperării ruso-iraniene, este de așteptat ca întărirea legăturilor dintre cele două țări, dintre care una este inclusă de SUA pe „axa Răului”, să crească din ce în ce mai mult în viitorul apropiat.
În 2002, John Bolton,fost consilier de securitate al Casei Albe, lansa în spațiul public conceptul de ”axa Răului”, care avea să devină unul dintre pilonii esențiali ai arhitecturii de politică externă din primul mandat al lui George W. Bush. Într-o primă fază, Axa Răului era compusă, ca amenințări existențiale la adresa SUA, din Iran, Irak și Coreea de Nord. Apoi, odată cu evoluțiile geopolitice, pe ”Axa Răului” au intrat Siria, Libia și Cuba.
