Vladimir Putin avertizează SUA
Duminică, liderul rus Vladimir Putin a transmis un avertisment Statelor Unite: dacă Washingtonul va amplasa rachete cu rază lungă de acțiune în Germania, Rusia va răspunde prin desfășurarea de rachete similare la o distanță care să le permită să lovească țările occidentale. În plus, Rusia va relua producția de arme nucleare cu rază medie de acțiune, conform relatărilor Reuters și AFP.
Pe 10 iulie, Statele Unite au anunțat că, începând din 2026, vor desfășura rachete cu rază lungă de acțiune în Germania. Acest plan, care vizează o desfășurare pe termen lung, va include rachete SM-6, rachete de croazieră Tomahawk și arme hipersonice aflate în dezvoltare.
Într-un discurs rostit duminică în Sankt Petersburg, cu ocazia Zilei Marinei Ruse, Vladimir Putin a avertizat Statele Unite că desfășurarea de rachete ar putea declanșa o nouă criză a rachetelor similară cu cea din timpul Războiului Rece. Discursul a fost adresat marinarilor din Rusia, China, Algeria și India.
„Timpul de zbor către ţinte de pe teritoriul nostru al unor astfel de rachete, care în viitor ar putea fi echipate cu focoase nucleare, va fi de aproximativ 10 minute”, a arătat Putin. „Vom lua măsuri în oglindă pentru desfăşurare, luând în considerare acţiunile Statelor Unite, ale sateliţilor săi din Europa şi din alte regiuni ale lumii”, a declarat liderul de la Kremlin.
Rusia ar putea relua producţia de rachete cu rază intermediară
Putin a reiterat un avertisment anterior, menționând că Rusia ar putea relua producția de rachete cu rază intermediară și scurtă de acțiune, dotate cu capacitate nucleară, și ar putea analiza posibilele locații pentru desfășurarea acestora, ca răspuns la plasarea de către Statele Unite a unor rachete similare în Europa și Asia.
„Dacă vor pune în aplicare astfel de planuri, ne vom considera eliberaţi de moratoriul unilateral adoptat anterior privind desfăşurarea capacităţilor de atac cu rază medie şi scurtă de acţiune”, a declarat liderul rus, în discursul rostit la parada navală de la Sankt Petersburg.
Aceste arme, având o rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.500 km, erau odată reglementate de Tratatul INF (Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară), semnat între Washington și Moscova în perioada Uniunii Sovietice.
În 2019, atât Rusia, cât și Statele Unite s-au retras din Tratatul INF, acuzându-se reciproc de încălcarea prevederilor acestuia.
Moscova a declarat că nu va relua producția acestor rachete, cu condiția ca Washingtonul să nu desfășoare astfel de arme în afara granițelor sale.
Desfăşurări episodice de capacităţi de foc cu rază lungă de acţiune
În iulie, Statele Unite și Germania au anunțat planurile de a „începe desfășurări episodice de capacități de foc cu rază lungă de acțiune” în Germania în 2026, referindu-se la rachetele SM-6, rachetele Tomahawk și armele hipersonice aflate în dezvoltare.
„Principalele administraţii de stat şi situri militare ruseşti se vor afla în raza de acţiune a acestor rachete (…). Timpul de zbor al acestor rachete, care în viitor ar putea fi echipate cu focoase nucleare, către teritoriile noastre va fi de aproximativ 10 minute”, a arătat duminică Vladimir Putin.
La jumătatea lunii iulie, Kremlinul avertizase că, dacă Statele Unite vor desfășura rachete pe continentul european, capitalele europene vor deveni ținte legitime pentru Rusia.
„Această situaţie aminteşte de evenimentele din Războiul Rece legate de desfăşurarea rachetelor americane Pershing cu rază medie de acţiune în Europa”, a punctat Putin.
„Această situaţie aminteşte de evenimentele din Războiul Rece legate de desfăşurarea rachetelor americane Pershing cu rază medie de acţiune în Europa”, a punctat Putin.
Rachetele Pershing II, proiectate pentru a lansa focoase nucleare cu randament variabil, au fost desfășurate în Germania de Vest în 1983. În același an, liderul sovietic Iuri Andropov și KGB-ul, într-o stare vizibil slăbită, au perceput o serie de mișcări ale SUA ca fiind amenințări.
Conducerea sovietică, inclusiv secretarul general Iuri Andropov, se temea că desfășurarea rachetelor Pershing II făcea parte dintr-un plan bine pus la punct de către SUA pentru a contracara URSS.
Putin, care a trimis armata rusă în Ucraina în 2022, descrie acest război ca fiind parte dintr-o luptă istorică împotriva Occidentului. El susține că, după căderea Uniunii Sovietice în 1991, Occidentul a umilit Rusia invadând ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
Ucraina și Occidentul susțin, în schimb, că Putin este implicat într-o acțiune de cucerire teritorială în stil imperial. Aliații Ucrainei s-au angajat să înfrângă Rusia, care în prezent controlează aproximativ 18% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și părți din patru regiuni estice ale Ucrainei. Rusia afirmă că aceste teritorii, care au fost odinioară parte a imperiului rus, aparțin acum din nou Rusiei și nu vor mai fi niciodată retrocedate.
