Vladimir Putin, noi amenințări la adresa Occidentului
Amenințările lui Vladimir Putin vin în contextul în care Occidentul a început să autorizeze atacuri pe teritoriul rus, în anumite condiţii, folosind armament furnizat Kievului.
Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă se vor folosi rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia, cu asistența unor militari occidentali, Moscova va reacționa.
”Dacă cineva consideră posibil să furnizeze asemenea arme în zona de lupte pentru a ne lovi teritoriul (…), de ce noi nu am avea dreptul să furnizăm armele noastre de acelaşi tip în regiuni ale lumii în care să fie lovite intalaţii sensibile ale ţărilor care acţionează în acest fel împotriva Rusiei?”, a declarat el în cadrul unui lung interviu cu agenţii de presă, inclusiv AFP.
Numeroase state occidentale se opun utilizării armamentului lor pe teritoriul rus, în special a rachetelor cu rază lungă de acțiune și de înaltă precizie, de teama că acest lucru ar putea provoca o escaladare din partea Moscovei.
Vladimir Putin a reiterat că instructori militari din Occident ”se află deja în Ucraina şi suferă pierderi acolo”, pe care le ţin secrete.
”Ei sunt prezenţi pe teritoriul Ucrainei şi, din nefericire pentru ei, suferă pierderi. Statele Unite şi statele europene preferă să pătreze tăcerea”, a declarat el în cadrul întâlnirii organizate în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg (SPIEF), în nord-vestul Rusiei.
Putin vrea ca Occidentul să nu mai livreze arme Ucrainei
Recent, Franța a anunțat că ia în considerare trimiterea de instructori militari în Ucraina pentru a accelera formarea soldaților ucraineni și pentru a crea o coaliție europeană în acest scop.
Iar săptămâna trecută, președintele rus a spus că instructori militari din Ucraina se află ”sub aparenţa unor mercenari” care luptă alături de forţe ucrainene.
Alte țări, precum Statele Unite, au exclus trimiterea de instructori, și niciun stat nu a anunțat prezența militarilor săi în Ucraina.
Pe parcursul întregii întâlniri, Vladimir Putin și-a reiterat argumentele conform cărora Rusia este dispusă să negocieze și că cel mai bun mod de a opri războiul este ca Occidentul ”să înceteze să livreze arme” Ucrainei.
”Furnizarea armelor într-o zonă de conflict este întotdeauna un lucru rău. Mai ales atunci când este legată de faptul că furnizorii nu se mulţumesc să furnizeze arme, ci le controlează. Este vorba aici despre o măsură foarte gravă şi foarte periculoasă”, a spus acesta.
Ce pierderi a suferit armata rusă în aproape doi ani și jumătate de război?
Liderul de la Kremlin a refuzat să ofere cifre privind pierderile suferite de armata rusă în aproape doi ani și jumătate de conflict armat. Acesta s-a limitat să declare că acestea sunt ”foarte inferioare” pierderilor ucrainene, cu ”un raport de unu la cinci”.
”Dacă vorbim despre pierderi ireparabile (morţi), atunci raportul este de unu la cinci”, față de pierderile ucrainenilor, a spus Vladimir Putin
Președintele rus a asigurat că raportul dintre pierderile celor două armate este similar cu diferența dintre numărul prizonierilor capturați de fiecare parte.
Potrivit acestuia, Rusia deține în prezent 6.465 de militari ucraineni, iar Ucraina are în captivitate 1.348 de militari ruși.
De la începutul invaziei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, numeroși experți occidentali estimează că au fost uciși zeci de mii de militari ruși.
BBC și publicația rusă independentă Mediazona afirmă că au verificat moartea a cel puțin 50.000 de militari ruși.
Rusia, dispusă să colaboreze într-o anchetă franceză privind moartea jurnalistului Arman Soldin
În această primă conferință de presă cu presa occidentală din decembrie până acum, Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia este pregătită să colaboreze într-o anchetă franceză privind moartea jurnalistului AFP Arman Soldin, ucis la 9 mai 2023 în Ucraina, probabil de tiruri rusești.
”Suntem pregătiţi să organizăm această muncă. Nu ştiu cum se poate face acest lucru în practică, dacă această persoană a murit în zona luptelor, însă vom face tot ceea ce va depinde de noi”, a declarat el.
Kremlinul a anunțat că Rusia nu poate efectua o anchetă, argumentând că zona în care a fost ucis jurnalistul se află pe teritoriul controlat de ucraineni.
Parchetul Național Antiterorist (PNAT) din Franța a deschis o anchetă preliminară pentru crimă de război, în vederea stabilirii circumstanțelor decesului lui Arman Soldin și originii tirurilor.
Arman Soldin, coordonatorul video al AFP în Ucraina, a murit la vârsta de 32 de ani într-un atac cu rachetă la Ceasiv Iar, în Donbas, în timp ce acoperea Bătălia de la Bahmut, extrem de sângeroasă.
Orașul a fost cucerit în mai 2023 de Rusia, după nouă luni de confruntări armate. Rusia continuă ofensiva în această zonă și se află în prezent la porțile Ceasiv Iar.
Rusia nu intenționează să atace NATO și nu are ambiții imperialiste
În cadrul aceleiași conferințe, Vladimir Putin a spus că Rusia nu intenționează să atace NATO și a dat asigurări că țara sa nu are „ambiții imperiale”.
„Nu căutaţi ceea ce nu există (…) nu căutaţi ambiţiile noastre imperiale. Ele nu există”, a declarat el, întrebat de AFP despre prezenţa unor drapele ale Rusiei contemporane, Rusiei Imperiale şi URSS în faţa sediului Gazprom, unde a avut loc întâlnirea cu jurnaliştii.
Cu această ocazie, Putin a criticat Occidentul care îl acuză că vizează o confruntare militară cu NATO și, ca urmare, trebuie să se pregătească pentru aceasta.
„Se spune că Rusia vrea sa atace NATO (…) Cine a inventat această absurditate? Prostii”, a afirmat acesta.
Timp de luni de zile, Moscova a negat pregătirea unei ofensive militare împotriva Ucrainei, înainte de a lansa în cele din urmă atacul din 24 februarie 2022. A acuzat Occidentul că intenționează să se folosească de aliatul ucrainean pentru a slăbi sau chiar distruge Rusia, conform AFP.
