Marți, 15 februarie, Duma de stat a Rusiei a adoptat două moțiuni pentru recunoașterea independenței regiunilor separatiste a Donețkului și Luhanskului. După adoptare, moțiunile au fost trimise la Kremlin pentru a fi semnate de președintele Vladimir Putin.

În cazul în care președintele Rusiei va semna moțiunile, acest lucru poate înseamna practic o declarație de război către Ucraina, scrie RFI.

Sursa citată precizează că decizia luată de Duma de stat a Rusiei vine în ciuda faptului că exercițiile militare de la graniță cu Ucraina se apropie de final. În ceea ce privește moțiunile adoptate, acestea subliniază „necesitatea recunoașterii independenței celor două entități separatiste din Ucraina de est”.

Adoptarea moțiunilor s-a făcut cu votul a celor mai mari partide din Dumă, este vorba de partidul ”Rusia Unită” și Partidul Comunist din Rusia, și a însumat 351 de voturi dintr-un total de 450 de deputați. Astfel, o majoritate constituțională a legislativului rus s-a pronunțat pentru recunoașterea independenței celor două entități separatiste din estul Ucrainei. Pe de altă parte, republicile Donețkului și Luhanskului și-au declarat independența față de Kiev în 2016.

Președintele rus poate salva însă situația dacă își dorește. El poate respinge sau poate semna moțiunile respective. Sursa citată subliniază faptul că aceste moțiuni nu au efect obligatoriu asupra președintelui rus, ele reprezintă mai degrabă un apel legislativ pentru acțiune.

Se repetă situația din Georgia?

Pe de altă parte, în cazul semnării, iar aceasta este cea mai plauzibilă ipoteză, cele două entități separatiste din Ucraina vor obține recunoaștere din partea doar a unui actor internațional, adică a Moscovei.

RFI precizează că situația actuală amintește de cele întâmplate în Georgia în urmă cu aproape 14 ani. Exemplul Abhaziei și a regiunii Țhinvali din Georgia demonstrează doar că în 2008, după un război de cinci zile, Rusia a preferat să înghețe conflictul pentru a continua să pună presiune pe Georgia care rămâne stat titular recunoscut de comunitatea internațională.

Nu este exclus deci ca un scenariu similar să fie aplicat și în cazul Ucrainei. Pe de altă pare, Kievul este mult mai puternic și are o anumită capacitate de retorsiune militară și economică, iar de aici apar mai multe întrebări.

Trebuie menționat și faptul că actualele republici separatiste dețin doar parțial controlul asupra teritoriului regiunilor Donețkului și Luhanskului, deținând aproximativ 50% din întreaga regiune a Donbasului. Pseudo-actul din 2019 al Donețkului înseamnă că republica separatistă are pretenții teritoriale față de Kiev.

Ce poate să facă Ucraina

Același scenariu se obervă de mai bine de 10 ani și în relația dintre Țhinvali și guvernul de la Tibilisi, acolo unde separatiștii oseți din Țhinvali, sub protecția militară a Rusiei, continuă să-și marcheze pseudo-granița ocupând în continuare și ocazional teritoriul controlat formal de guvernul de la Tbilisi.

Amintim faptul că miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă ministrul de externe ucrainian, Dmâtro Kuleba, a declarat că din momentul în care Rusia va recunoaște independența entităților separatiste din Donețk și Luhansk,  va fi făcut un pas mare.

”Rusia va ieși din formatul negocierilor de la Minsk”, a spus acesta, adăugând totodată că va face inutil acest instrument de negociere și, totodată, de presiune geopolitică.

Mai exact, adoptarea moțiunilor aduce o dezbinare între Rusia și Ucraina, iar efectele ar putea fi unele devastatoare. Pe de altă parte, RFI menționează că important este și răspunsul venit de la Kiev, la posibila recunoaștere a independenței Donețkului și Luhanskului de către Rusia.