Amenințarea cu un război nuclear pare să fie modul prin care Vladimir Putin se asigură că Statele Unite și NATO se țin la distanță de acest război în care armata sa distruge o țară vecină independentă. Deși amenințarea este reală, ar putea, la un moment, dat să-și piardă efectul, potrivit unei analize The Hill.

Putin nu se sfiește să lanseze astfel de amenințări cu fiecare ocazie. La funeraliile ultranaționalistului Vladimir Jirinovski, liderul de la Kremlin a adus cu el o valiză nucleară. De asemenea, l-a trimis pe Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, să amenințe cu recurgerea la armele nucleare, dacă Suedia și Finlanda vor deveni membre NATO.

Escaladarea conflictului a devenit refrenul preferat al Moscovei

Escaladarea conflictului a devenit refrenul preferat al Moscovei. Din fericire, o astfel de escaladare este făcută de Putin doar prin amenințări verbale, mesaje strategice și pătrunderi în spațiul aerian.

La începutul invaziei Ucrainei, Putin a folosit amenințarea cu arsenalul nuclear rusesc pentru a evita posibilitatea ca Occidentul să intervină direct în conflictul din Ucraina. Ulterior, Putin a ridicat starea de alertă pentru forțele nucleare la „regim special de luptă”, iar la 2 martie, două avioane de luptă rusești SU-27 și SU-24 au încălcat spațiul aerian suedez.

Doctrina Rusiei privind descurajarea nucleară prevede că armele atomice pot fi utilizate în cazul unei ameninţări existenţiale la adresa acestei ţări. Problema este că această decizie revine exclusiv Kremlinului şi nu se ştie ce poate considera Putin că ar reprezenta o provocare adusă supravieţuirii Rusiei.

Ar risca totul doar pentru a-și atinge ambițiile privind Ucraina?

Există riscul ca în lipsa unei astfel de amenințări existențiale Putin să recurgă cu adevărat la arme nucleare? Ar risca totul doar pentru a-și atinge ambițiile privind Ucraina? Începând cu anii 1980, Statele Unite și alte puteri nucleare s-au bazat pe MAD, doctrina Distrugerii reciproc asigurată, așa cum a sugerat ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian când a spus: „Cred că Vladimir Putin trebuie să înțeleagă că și NATO este o alianță nucleară.”

Comentariul președintelui Biden conform căruia „Putin nu poate rămâne la putere”, etichetându-l ”criminal de război” și calificând acțiunile sale drept genocid, ar fi putut să-l convingă pe Putin să ia o decizie radicală. Eșecul Rusiei în a ocupa Kievul și scufundarea crucișătorului ”Moscova”, nava emblematică a flotei ruse de la Marea Neagră, au crescut și mai mult presiunea asupra lui. Iar Putin înțelege costul eșecului.

Să mai adăugăm și anunțul premierului Boris Johnson că Regatul Unit va oferi arme și finanțare suplimentare și interesul reînnoit al Suediei și Finlandei privind aderarea la NATO. Este clar că presiunea crește. Apoi Biden a anunțat că SUA vor trimite peste 800 de milioane de dolari în asistență de securitate Ucrainei, inclusiv artilerie, drone, vehicule blindate antiaeriene și antitanc și elicoptere Mi-17.

Răspunsul a fost previzibil: Rusia a avertizat SUA și NATO că ar putea exista „consecințe imprevizibile” dacă vor continua să trimită Ucrainei arme „sensibile”. Apoi Rusia a lansat o a doua ofensivă în estul Ucrainei. „Consecințe imprevizibile” se poate traduce prin arme de distrugere în masă.