Kremlinul este dispus să negocieze o soluţie „paşnică” la conflictul din Ucraina, dar în propriile sale condiţii, a declarat miercuri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.
Kremlinul, pregătit pentru o soluție pașnică
„Este adevărat, Rusia este pregătită pentru o soluţie negociată în propriile noastre condiţii”, a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică, răspunzând la o întrebare despre vizita fostului cancelar german Gerhard Schröder la Moscova, în urma căreia politicianul social-democrat a declarat că Rusia doreşte o „soluţie negociată” la conflictul cu Ucraina.
„Vestea bună este că Kremlinul vrea o soluţie negociată”, a declarat Schröder într-un interviu acordat în exclusivitate pentru săptămânalul Stern, în care a confirmat şi faptul că a avut o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Moscova săptămâna trecută.
Potrivit lui Peskov, condiţiile Moscovei pentru oprirea acţiunii militare „sunt bine cunoscute”.
„Aceste condiţii au fost convenite la Istanbul şi de către negociatorii ambelor părţi”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la ultima întâlnire dintre reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei în metropola turcă în luna martie.
„După aceea, partea ucraineană a respins consensul şi a abandonat calea negocierilor”, a adăugat Peskov, în condiţiile în care Kievul denunţase la acel moment că Moscova doar mimează nişte discuţii, fără niciun fel de armistiţiu şi o delegaţie puţin reprezentativă trimisă pentru a negocia cu partea ucraineană.
Cine ar putea media între Rusia şi Ucraina?
Întrebat dacă Schröder, despre care se ştie că este apropiat de preşedintele rus, ar putea media între Rusia şi Ucraina în vederea organizării de noi negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că politicianul german nu şi-a exprimat o astfel de dorinţă.
Schröder este puternic contestat de Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) pentru legăturile sale din trecut şi prezente cu Vladimir Putin, pe care fostul cancelar german le apără şi susţine că relaţiile cu acesta nu trebuie rupte.
La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie pe scară largă în Ucraina, denumind-o drept „operaţiune militară specială”, sub pretextul „denazificării” şi „demilitarizării” ţării vecine, a cărei suveranitate şi integritate teritorială avea obligaţia, de altfel, să le garanteze în virtutea Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care Ucraina renunţase la armele nucleare moştenite de la URSS.
La rândul său, secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare de la Kiev, Oleksii Danilov, a declarat recent că armata ucraineană trebuie să obţină mai întâi succesul pe câmpul de luptă înainte ca Kievul şi Moscova să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului, aminteşte în acest context publicaţia ucraineană Focus.
