Recep Erdoğan i-a convocat pe 12 noiembrie, la cel de-al optulea summit al Consiliului turcic pe președinții Azerbaidjanului – Ilham Aliyev, Kazahstanului – Kasîm-Jomart Tokaev, Kîrgîzstanului – Sadîr Japarov, Uzbekistanului – Șavkat Mirziyoyev, Turkmeniei – Gurbangulî Berdîmuhamedov. A fost prezent prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Au fost create Statele unite turcice

Trebuie remarcat faptul că președintele Turkmeniei a venit pentru prima dată la summit (fapt ce contrazice linia sa politică de a evita să participe la alianțe de politică externă). Subiectul anunțată a fost următoarea: „Tehnologii verzi și orașe inteligente în epoca digitală”. Cu toate acestea au fost rezolvate probleme mult mai importante – a fost prezentată o concepție globală: „Viziunea lumii turcice pentru perioada până în anul 2040”. „Acest document va arăta că orizontul nostru nu se limitează doar la țările membre, el va fi o manifestare a voinței noastre de a răspândi pacea, liniștea și prosperitatea în întreaga noastră regiune”, a declarat Erdoğan, citat de presa turcească. Președintele Turciei a mai declarat că țările membre vor schimba denumirea de „Consiliului turcic” în „Organizația statelor turcice”, care în Turcia a fost numită deja „Statele unite turcice”.

A fost creată o alternativă la Comunitatea Economică Euro-Asiatică

S-a făcut apel pentru un comerț în monedele naționale și s-a definit statutul de „partener” și de „observator”. Potențialul noii uniuni este de 300 de milioane de locuitori și un potențial economic care se ridică la trilioane de dolari. De fapt a fost instituționalizată o alternativă la Comunitatea Economică Euro-Asiatică și, posibil, la UE, lucru demonstrat de prezența Ungariei la cel mai înalt nivel. Trebuie remarcat faptul că Concepția-2040 a fost pregătită la inițiativa primului președinte al Kazahstanului, președinte de onoare al Consiliului turcic, Nursultan Nazarbaev.

După părerea ministrului de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, țările vorbitoare de limbă turcă trebuie să determine dezvoltarea proceselor, nu să reacționeze la acestea. „Acest lucru este posibil numai dacă există niște mecanisme de luare a deciziilor în mod operativ”, a spus ministrul turc.

În finalul summitului a fost semnată Declarația de la Istanbul. De asemenea, a fost pusă baza ideologică și pentru cooperarea militară. Astfel, Erdoğan a declarat că lupta comună împotriva organizațiilor teroriste ar trebui să fie unul dintre elementele importante ale agendei.

„Suntem ferm hotărâți să ne continuăm lupta împotriva tuturor tipurilor de terorism, în special împotriva centrelor răului precum PKK-YPG, DAESH și FETO. Trebuie să ne extindem cooperarea în această privință, precum și în ceea ce privește nenorociri ale timpului nostru cum ar fi islamofobia și xenofobia. Trebuie să acționăm conjugat în lupta împotriva curentelor destructive”, a declarat Erdoğan.

Trebuie remarcat faptul că aspectul militar a fost deja de multă vreme promovat în relațiile bilaterale.

Următorii la summit vor veni reprezentanții Tatarstanului?

În vreme ce Vladimir Putin îi recunoaște Azerbaidjanului dreptul de a alege aliați, Erdoğan îi recrutează în mod activ. Pentru președintele Turciei este foarte important „să fie acum” și pentru el s-a deschis o fereastră de oportunități în legătură cu victoria Azerbaidjanului în războiul din Karabah, cu căderea Statelor Unite în Afganistan și cu apariția noii inițiative din China în Siria și Mediterana de Est. Ankara acționează activ pe linia „trei plus trei” din Caucaz (Armenia, Azerbaidjan și Georgia, plus Rusia, Iran și Turcia) și la crearea unei zone de influență până la Marea Neagră – Balcani – Ucraina – Belarus – Polonia.

Ce se va întâmpla dacă la următorul summit vor veni la Erdoğan liderii republicilor musulmane turcice din Federația Rusă? La urma urmei, Erdoğan a declarat că influența blocului se va extinde nu numai asupra membrilor săi și că el lucrează deja în Rusia prin intermediul fondurilor și investițiile sale. Este posibil ca tocmai pentru acest lucru Tatarstanul a refuzat să-și reducă nivelul de instituționalizare, lăsând la putere „președintele” și refuzând să facă din acesta un „lider”.

Deocamdată acestea sunt „jocuri politice”

În comentariul făcut pentru Pravda.Ru, vicepreședintele Centrului militaro-cultural asiatic al Fundației de asistență a integrării euro-asiatice (Moscova), Almaz Usuvaliev, a remarcat că deocamdată ceea ce face Erdoğan sunt niște „jocuri politice”. După cum a declarat acesta, dacă vorbim despre direcțiile politice de cooperare, pentru Kîrgîzstan întotdeauna au fost importante, în primul rând, relațiile cu Rusia, cu fostele republici sovietice, cu Uniunea Euro-Asiatică. „Trecutul comun, legăturile culturale și economice care s-au păstrat determină astăzi viața economică și culturală, precum și orientarea politică a țării noastre”, a spus expertul.

El a explicat „jocurile politice” prin faptul că are loc o reîmpărțire a lumii, iar în aceste condiții „mulți lideri încearcă să-și sporească rolul în noua ordine mondială”.

Comentând cuvintele lui Erdoğan despre lupta „împreună/conjugată” împotriva dușmanilor Turciei, Almaz Usuvaliev a remarcat faptul că „acum aceasta este o jonglare și manipulare cu termeni politici, ceea ce este evident din evenimentele care se petrec în Siria”. „Terorismul este un termen al americanilor liberali care l-au inventat și sub marca acestuia au distrus Irakul, Afganistanul și alte țări”, a spus expertul. „Jonglarea cu termeni politici și inducerea oamenilor în eroare sunt instrumente în mâinile politicienilor care încearcă să-și extindă sferele de influență și să acapareze bucăți bune din economia globală”, a adăugat el, potrivit pravda.ru.

Întrebat dacă țările turcice membre CSI se vor îndepărta de Federația Rusă, expertul a atras atenția asupra faptului că nu are autoritatea să construiască vectorul de politică al statelor din Asia Centrală. Totuși el a remarcat faptul că Rusia este membră în BRICS, în G20 și „noi nu începem să suspectăm aici vreun pas politic”. „Deși există multe comentarii și la adresa conducerii Rusiei, în principiu, dacă e să ne gândim așa. De aceea cine, unde, în ce uniune a intrat reprezintă o chestiune ce ține de conștiința conducătorilor. Cred că acestea sunt niște hotărâri chibzuite și echilibrate care trebuie luate și de parlamente, și de conducerea țării”, a spus Almaz Usuvaliev.