Vladimir Putin are planuri mari, după terminarea războiului cu Ucraina. Următoarea țintă ar putea fi lângă România. Acest avertisment vine din partea fostului director al CIA, David Petraeus. Generalul Virgil Bălăceanu explică temeiurile acestei posibilități.
După Ucraina, Vladimir Putin își va îndrepta atenția către Republica Moldova
Planurile lui Vladimir Putin după încheierea războiului din Ucraina au fost semnalate de fostul director al CIA, David Petraeus. Acesta și-a exprimat opinia într-un interviu acordat CNN.
Potrivit lui, după încheierea acțiunilor lui Vladimir Putin în Ucraina, Republica Moldova ar putea deveni următoarea țintă, posibil alături de una dintre țările baltice.
Într-un contraargument, generalul român Virgil Bălăceanu a analizat situația curentă și a prezentat o serie de predicții cu privire la conflictul din Ucraina. Acesta a subliniat că amenințarea la adresa țării vecine este mai mult de natură economică, mediatică și politică, decât din militară.
Declarațiile fostului oficial apar într-un context în care Armata Roșie intensifică ofensiva împotriva Kievului. În plus, la nivel global se intensifică discuțiile privind susținerea continuă acordată Ucrainei.
„Declarația lui David Petraeus este făcută în sens politic. NATO trebuie să-și consolideze capacitatea de descurajare și de apărare. Fostul șef al CIA se referă la ambele direcții, deoarece vorbește inclusiv despre zona de nord, mai exact se referă la Țările Baltice.
Din păcate pentru noi, NATO – respectiv SUA – și-a orientat mai mult eforturile de apărare și de descurajare pe direcția nord decât spre sud.
Într-adevăr, Petraeus menționează și un pericol de extindere a Federației Ruse către Moldova, dar lucrurile trebuie privite în ansamblu”, a explicat generalul Virgil Bălăceanu.
Generalul Virgil Bălăceanu explică în ce condiții ar putea deveni Moldova o țintă militară
Generalul în rezervă a indicat că, în eventualitatea unui scenariu de invazie, Moldova ar putea deveni obiectiv militar doar dacă Federația Rusă ar urmări cucerirea întregului teritoriu al Ucrainei.
Totodată, și dacă ar iniția o direcție operativ-strategică dinspre Odessa către Lvov. Cu toate acestea, generalul a subliniat că probabilitatea unei astfel de situații este extrem de redusă, scrie Fanatik.
Fostul oficial al NATO susține că este complet prematur să discutăm despre negocieri între Ucraina și Rusia. Posibilitățile și scenariile pe care le putem lua în considerare sunt strâns legate de situația actuală, astfel:
„Către sfârșitul anului trecut și continuând cu începutul acestui an, am asistat la preluarea inițiativei de către Federația Rusă, pornind de la faptul că ucrainenii au decis să treacă la defensivă și chiar să consolideze, prin linii de fortificații, aliniamentele de contact cu forțele ruse.
Pe de altă parte, anul 2024 va reprezenta pentru Ucraina un efort considerabil spre a lămuri Occidentul în vederea continuării sprijinului acordat. Fără ajutorul Vestului, este puțin probabil ca Ucraina să fie capabilă să reia acțiunile ofensive, în condițiile în care, chiar în perioada iernii, rușii continuă acțiunile ofensive pe anumite direcții”, susține generalul.
Generalul a remarcat că, din altă perspectivă, este foarte probabil ca Kievul să ia în considerare situația, având în vedere apropierea alegerilor în numeroase state din lume, în special în SUA. El a menționat că nivelul de sprijin poate fi influențat de rezultatele voturilor. Ca urmare, ucrainenii analizează posibilitatea consolidării capacităților lor de apărare.
Ce surprize pot apărea în contextul războiului din Ucraina
Fostul oficial român de la Comandamentul NATO de la Bruxelles afirmă că este puțin probabil să vedem schimbări semnificative în acest an, însă în 2025, Federația Rusă ar putea avea intenția de a exclude Ucraina de la accesul la Marea Neagră și la Dunăre, creând în același timp un coridor de protecție în zona vestică.
Acest scenariu ar putea plasa Kievul în fața unor provocări extrem de dificile, nu doar din punct de vedere militar, ci și din perspectiva economică.
„Există și varianta în care Moscova să cedeze Ucrainei o parte din teritoriile anexate ilegal, dar numai în contextul în care această țară ar accepta să devină un satelit al Rusiei, și astfel intrarea în NATO și în Uniunea Europeană să fie compromisă. Nu ne referim, însă, la Crimeea sau la zone în care majoritatea populației este de origine ucraineană, dar vorbitoare de limbă rusă. (…)
Deși acum pare surprinzătoare, această variantă este plauzibilă, mai ales că ar demonstra bunăvoința regimului lui Vladimir Putin (în situația în care acesta va rămâne la conducerea Federației Ruse) față de noul lider ales de la Kiev, care va înțelege care este „menirea” Ucrainei.
În concluzie, analiza trebuie să ia în calcul factorul militar, dar care este subsumat deciziilor politice și strategiei pe care Rusia o are în vedere, astfel ca Ucraina să rămână în sfera de influență a Moscovei și nu neapărat să fie desființată în totalitate, ca stat”, a precizat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.