România nu este pregătită pentru Vladimir Putin
Speculațiile cu privire la scenariile apocaliptice devin tot mai frecvente și mai alarmante. Unele dintre acestea analizează posibilitatea și timpul de care ar avea nevoie Vladimir Putin să inițieze și să cucerească România. Astfel de discuții apar într-un moment tensionat, mai ales după amenințările recente venite din partea Kremlinului.
La aniversarea a 75 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, România, membră NATO, se afla sub atenta observație a lui Vladimir Putin. În aceeași perioadă, Rusia primea un anunț surprinzător din partea SUA, referitor la perspectiva aderării Ucrainei la NATO.
Cu toate că România este vecină cu Rusia și a fost întotdeauna subiectul unor reacții dure din partea Kremlinului, este important de menționat că România este, de asemenea, membră cu drepturi depline a NATO din 29 martie 2004, ceea ce înseamnă că se împlinesc 20 de ani de la această aderare.
Printr-o colaborare solidă între guvernele României și NATO, s-au alocat sume considerabile pentru consolidarea graniței estice a alianței. Această investiție strategică a implicat implementarea unor sisteme avansate de apărare aeriană la baza Mihai Kogălniceanu.
Este important să remarcăm că, la scurt timp după ce România a devenit oficial membră a Alianței Nord-Atlantice, în toamna anului 2003, Rusia și-a prezentat noua doctrină militară.
Aceasta a inclus un avertisment clar din partea președintelui Vladimir Putin privind necesitatea reevaluării acordurilor internaționale cu NATO și a propriilor strategii de apărare, inclusiv poziția sa în ceea ce privește arsenalul nuclear.
De la acea vreme și până în prezent, această decizie a rămas fără modificări, iar relațiile dintre cele două părți, cu România în mijloc, au suferit deteriorări semnificative. Această realitate a fost clar demonstrată de anunțul NATO privind alocarea unor noi investiții considerabile la baza de la Kogălniceanu.
Putin poate cuceri România în 24 de ore. Poarta Focșani, veriga slabă pe unde ar putea pătrunde ruşii
Rusia a avertizat că măsurile de consolidare a prezenței NATO în Europa de Est este percepută ca un semn al pregătirilor pentru război, în timp ce liderii SUA și ai alianței susțin că acțiunile agresive ale Kremlinului au fost factorul declanșator al acestor mișcări.
Reflectând asupra întregii situații și având în vedere aceste noi evoluții, putem specula că România este considerată o țară inamică de către Rusia. În contextul acesta, dacă ne-am întreba de cât timp ar avea nevoie Putin să atace și să cucerească România, un răspuns care să corespundă realității ar fi că acest lucru s-ar putea întâmpla în mai puțin de 24 de ore. Este un scenariu dur pentru România!
Chiar dacă poate părea un răspuns îngrijorător, este important să luăm în considerare starea actuală a Armatei Române. Fără sprijinul Alianței Nord-Atlantice, Rusia condusă de Vladimir Putin ar putea reuși, asemenea episodului „Primăverii de la Praga”, să își desfășoare trupele în orașele strategice ale României. Este o perspectivă alarmantă și care trebuie luată în serios.
„Cea mai îngrijorătoare este o operațiune terestră rusă prin Poarta Focșani. Care este considerată cel mai critic punct pentru apărarea României, dar și cel mai slab element al frontierelor NATO.
Este vorba de o parte a teritoriului Bucureștiului cuprinsă între Dunăre și Siret. Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge în București în 24 de ore”, se arată într-o analiză a jurnaliştilor italieni de la Il Messaggero pe baza raportului CEPA.
Concluziile rapoartelor CEPA (Center for European Policy Analysis)
Scenariul extrem de îngrijorător menționat anterior a fost evidențiat și în rapoartele elaborate de Center for European Policy Analysis (CEPA) sub numele „A stăpâni Rusia, a securiza Europa”. Conform acestor rapoarte, se argumentează că Rusia este în conflict deschis cu Occidentul, iar intervenția sa în Ucraina a schimbat în mod semnificativ harta geopolitică.
În cadrul aceluiași raport, autorii au sugerat necesitatea înființării unui Centru de Comandă NATO la Marea Neagră în partea estică a Europei, la granița cu România.
„Această facilitate ar servi drept centru pentru schimbul de informații, exerciții comune și răspuns rapid la amenințările la adresa securității în domeniul maritim.”, aflăm din raport.
O concluzie evidentă din aceste scenarii este că atât România, cât și Moldova, reprezintă regiuni de o importanță strategică majoră pentru implementarea strategiei de apărare a granițelor NATO.
La fel de esențial este consolidarea sistemului de apărare al României, atât prin eforturile autorităților române, cât și prin sprijinul oferit de NATO. Această consolidare va fi inevitabilă odată cu intensificarea atenției asupra României din partea Moscovei.
