„Rusia este parte a acestei lumi mari, din punct de vedere economic, al răspândirii informaţiei şi din perspectiva culturii. Noi nu putem şi nu dorim să ne izolăm. Sperăm că deschiderea noastră va aduce cetăţenilor Rusiei bunăstare, va consolida încrederea, care constituie din ce în ce mai mult o resursă deficitară”, afirmă Vladimir Putin, în articolul intitulat ‘Rusia şi lumea în schimbare’.
El susţine că Rusia va acţiona consecvent în politica externă, în funcţie de propriile interese şi scopuri, „dar nu după decizii dictate de cineva”. Rusia este respectată şi cu opinia ei se achită doar atunci când ea este foarte puternică, adaugă premierul rus, menţionând că ţara sa a beneficiat aproape întotdeauna de privilegiul promovării unei politici externe independente. „Aşa va fi şi de acum înainte”, dă asigurări liderul forte. „Mai mult, sunt convins că securitatea globală poate fi asigurată doar împreună cu Rusia, dar nu prin încercări de «a o închide», de a-i slăbi poziţiile geopolitice, diminuându-i capacitatea de apărare”, afirmă Vladimir Putin.
El susţine că Moscova va continua linia consolidării securităţii comune, va respinge confruntările, va combate provocări cum ar fi răspândirea armei nucleare, conflictele regionale şi crizele, terorismul şi drogurile. „Ne vom strădui ca formarea noului sistem mondial, bazat pe realităţile geopolitice contemporane, să decurgă lin, fără şocuri inutile”, spune Putin. Acesta subliniază importanţa caracterului indivizibil al securităţii şi respectarea principiilor dreptului internaţional. Neglijarea acestora conduce la destabilizarea relaţiilor internaţionale, atrage atenţia Putin.
Scutul antirachetă, un punct sensibil
„Prin această prismă evaluăm unele aspecte ale comportamentului SUA şi NATO, care nu se înscriu în logica dezvoltării contemporane, ci se bazează pe stereotipuri ale gândirii în bloc. Toţi înţeleg la ce mă refer. Este vorba de extinderea NATO, inclusiv de desfăşurarea unor noi elemente ale infrastructurii militare şi planurile privind crearea sistemului de apărare antirachetă în Europa. Nu aş fi abordat această temă dacă aceste jocuri nu s-ar duce chiar la frontierele Rusiei, dacă nu ar atinge securitatea noastră, dacă nu ar lucra împotriva stabilităţii în lume”, afirmă Vladimir Putin.
În opinia sa, o serie de conflicte armate, „justificate prin scopuri umanitare”, subminează principiul suveranităţii statale. În relaţiile internaţionale se formează încă un vacuum, moral şi juridic, spune liderul rus. „Important este ca ONU şi Consiliul său de Securitate să poată rezista eficient dictatului din partea unor state pe arena internaţională. Nimeni nu are dreptul să-şi însuşească prerogativele şi competenţele ONU, în special în ceea ce priveşte utilizarea forţei faţă de state independente”, afirmă Putin.
„Este vorba în primul rând de NATO, care încearcă să-şi asume funcţii improprii pentru o ‘alianţă defensivă’. Ne amintim cum în zadar au făcut apel la respectarea normelor legale (…) state care au devenit victime ale operaţiunilor ‘umanitare’ şi ale exportului ‘democraţiei bombelor şi rachetelor”. Acestea nu au fost auzite şi nici nu s-a dorit să fie auzite’, adaugă Vladimir Putin. El acuză SUA că şi-au format o viziune proprie a securităţii, fundamental diferită de cea a Rusiei. Putin consideră că „americanii sunt stăpâniţi de ideea de a-şi asigura o invulnerabilitate absolută, ceea ce este utopic şi irealizabil atât în plan tehnologic cât şi geopolitic”.
„O invulnerabilitate absolută pentru unii ar însemna o vulnerabilitate totală pentru toţi ceilalţi. Cu această perspectivă este imposibil să nu fii de acord. Voi sublinia din nou că încălcarea principiului indivizibilităţii securităţii riscă să provoace serioase ameninţări. În final şi pentru acele state care, din diferite motive, iniţiază asemenea încălcări”, avertizează Vladimir Putin.
Iranul ar trebui să aibă dreptul de a dezvolta un program nuclear civil
Rusia este îngrijorată de perspectiva unui atac împotriva Iranului şi propune ca acestei ţări să-i fie recunoscut dreptul de a dezvolta un program nuclear civil, declară premierul rus Vladimir Putin într-un articol dedicat politicii externe, publicat luni în Moskovskie Novosti. „Fără îndoială, Rusia este îngrijorată de pericolul în creştere al unui atac militar asupra Iranului. Dacă acest lucru se va întâmpla, consecinţele vor fi cu adevărat catastrofale. Reala anvergură a acestora este imposibil de imaginat”, avertizează Vladimir Putin.
„Propunem să-i fie recunoscut Iranului dreptul la dezvoltarea programului nuclear civil, inclusiv dreptul de a îmbogăţi uraniu. Dar aceasta să se facă în condiţiile unui control de încredere al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Dacă acest lucru va reuşi, atunci să fie anulate toate sancţiunile în vigoare împotriva Iranului, inclusiv cele unilaterale”, susţine Putin.
În opinia sa, Occidentul se ocupă prea mult de „pedepsirea” anumitor state. „Una-două şi se apucă de sancţionat sau chiar ia bâta militară. Amintesc că nu suntem în secolul al XIX-lea şi nici chiar în al XX-lea”, semnalează Vladimir Putin. În context, el se referă şi la Coreea de Nord, afirmând că statutul nuclear al acestei ţări este ‘inadmisibil’. Rusia se pronunţă pentru denuclearizarea Republicii Populare Democrate Coreene exclusiv cu mijloace diplomatice şi politice, precizează Putin.
Pe de altă parte, el atrage atenţia că ingerinţele tot mai frecvente în afacerile interne ale unor state „pot stimula anumite regimuri autoritare să (dorească să) stăpânească arma nucleară”. ‘Chipurile, am bomba atomică în buzunar, nimeni nu mă va atinge, întrucât ţine mai mult la sine însuşi. Iar cine nu are bomba să aştepte intervenţie «umanitară»”, notează sarcastic Vladimir Putin.
Articolul dedicat politicii internaţionale este al şaptelea şi ultimul din seria textelor electorale semnate de Putin, candidatul principal al prezidenţialelor din 4 martie, după altele în care a îndemnat la dialog social, a vorbit despre relaţiile interetnice din Rusia, problemele economice, democraţie, situaţia demografică, apărare şi care au fost publicate în ultimele săptămâni în Izvestia, Nezavisimaia Gazeta, Vedomosti, Kommersant, Komsomolskaia Pravda şi Rossiiskaia Gazeta.
Sursa: Agerpres