Vladimir Putin a decis să concedieze peste 100 de membri ai Gărzii Naționale din cauză că au refuzat să lupte în Ucraina. Aceștia au contestat demiterea lor, însă o instanță din Rusia le-a respins cererea.
Putin a luat decizia! I-a dat afară imediat. Liderul de la Kremlin nu a stat prea mult pe gânduri
Un tribunal rus a confirmat concedierea a 115 membri ai gărzilor naționale care au contestat concedierea lor după ce au refuzat să participe la operațiunea militară a Moscovei în Ucraina.
Cazul pare a fi prima confirmare oficială a refuzului soldaților de a se alătura campaniei militare a Rusiei în Ucraina, lansată la 24 februarie.
Un tribunal militar din sudul republicii ruse Kabardino-Balkaria a declarat miercuri că a examinat „documentele necesare” și a interogat oficiali ai Gărzii Naționale, o forță de securitate internă separată de armata rusă.
Aceasta a concluzionat că inculpații „au refuzat în mod arbitrar să îndeplinească o misiune oficială” și a respins apelul lor. Audierea a avut loc în spatele ușilor închise pentru a evita dezvăluirea unor „secrete militare”, a adăugat instanța, scrie The Moscow Times.
Citând serviciul de presă al tribunalului, agenția de presă Interfax a relatat joi că militarii au refuzat să îndeplinească o misiune legată de „operațiunea specială” a Moscovei în Ucraina.
Avocatul celor 115 militari are îndoieli cu privire la corectitudinea procesului
Andrei Sabinin, cel care i-a reprezentat pe acești militari, spune că decizia instanței a fost una fără precedent, având în vedere complexitatea cazului, adăugând că nu este sigur cu privire la corectitudinea procesului, având în vedere că anumiți martori importanți ai celor 115 militari nu au fost chemați.
„Exprim îndoielile cu privire la corectitudinea procesului în ansamblu, deoarece clienților mei li s-a refuzat să cheme anumiți martori și mai multe documente au fost respinse de instanță”, a spus avocatul.
De asemenea, avocatul acestora mai spune că li s-a oferit opțiunea de a nu lupta, motiv pentru care demiterea lor nu este legală. Această opțiune a fost oferită de comandanții unității Rosgvardia, o forță militarizată separată de armată, scrie The Guardian.
Aceasta a luat ființă cu scopul de a lupta împotriva terorismului și de a menține ordinea publică. Rosgvardia este cunoscută și sub numele de ”armata privată” a liderului de la Kremlin, fiind implicată, de obicei, în represiunile împotriva protestelor pașnice antiguvernamentale.
Rolul Rosgvardia în Ucraina
Mai mulți analiști militari au ajuns la concluzia că rolul Rosgvardia în războiul dintre Rusia și Ucraina era legat de obiectivele strategice pe care Federația Rusă le avea în țara vecină.
Aceste obiective erau capturarea și deținerea marilor orașe din Ucraina, printre care se numărau Harkovul și Kievul.
Moscova a trebuit să schimbe planurile după ce a văzut că nu poate captura aceste orașe, asta în timp ce Rosgvardia s-a confruntat cu pierderi uriașe.