Se prea poate ca președintele Biden să aibă o alianță cu țările democratice, dar, după cum a reieșit dintr-o videoconferință desfășurată miercuri, Rusia și China se mai bazează încă una pe alta.
Demonstrație de solidaritate între doi dictatori supuși presiunilor occidentale
Confruntat cu boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice de la Beijing din această iarnă, din partea lui Biden, dar și din partea altora, președintele Chinei, Xi Jinping, a primit din partea președintelui Rusiei, Vladimir V. Putin, promisiunea că el va participa, fiind astfel primul lider al vreunei țări care a răspuns invitației.
Confruntându-se cu amenințarea unor dure sancțiuni occidentale în cazul în care forțele ruse atacă Ucraina, Putin l-a auzit pe Xi propunând ca Rusia și China să coopereze „mai eficient întru apărarea intereselor ambelor părți”, scrie The New York Times.
Potrivit declarațiilor lui Xi, videoconferința de miercuri dintre Xi și Putin – a 37-a de când cei doi s-au întâlnit pentru prima oară începând din 2013 – a însemnat atât o demonstrație de solidaritate între doi dictatori supuși presiunilor occidentale, cât și demonstrația beneficiilor reciproce și a parteneriatului tot mai strâns pe care și-l creează cele două țări.
„Ne sprijinim cu fermitate unul pe celălalt în privința intereselor reciproce, precum și întru salvgardarea demnității ambelor țări”, i-a spus Xi lui Putin, potrivit unor relatări ale agenției de presă chineze, aflate sub patronatul statului.
Pe vremuri adversare, China şi Rusia găsesc tot mai multe elemente care le unesc
Există încă o mulțime de fricțiuni între Rusia și China, pe vremuri niște adversare care-și împart o frontieră de peste 3000 de kilometri, pe niște teme cum ar fi istoria Siberiei și a exploatării forestiere din regiune. Dar în privința comerțului, a securității și a celei de ordin geopolitic, ele se află tot mai mult pe aceeași poziție, formând un bloc care ar dori să reducă influența americană, având în vedere că disputele celor două țări cu Statele Unite se adâncesc.
Cele două țări nu au încheiat o alianță oficială, dar Xi i-a spus lui Putin că, „prin apropiere și eficiență, relațiile depășesc contextul unei alianțe”, după cum a declarat Iuri V. Ușakov, un consilier al Kremlinului, care i-a informat pe jurnaliștii din Moscova despre întrevedere după încheierea ei.
Potrivit declarațiilor lui Ușakov, cei doi lideri au discutat despre formarea unei „infrastructuri financiare independente”, menită să reducă sprijinul lor pe băncile occidentale și vulnerabilitatea lor în fața unor măsuri punitive din partea Occidentului. Iar ei au vehiculat o posibilă întrevedere tripartită cu India, ca dovadă a unor ambiții mai largi de ordin geopolitic, iar în acest context,, săptămâna trecută, Putin s-a deplasat la New Delhi ca să se întâlnească cu premierul Narendra Modi.
„Între țările noastre s-a format un nou model de cooperare – unul bazat pe niște principii cum ar fi neamestecul în afacerile interne și respectarea reciprocă a intereselor fiecăreia”, i-a spus Putin lui Xi în declarațiile televizate.
Oarecum simbolic, ambii politicieni au discutat având în spatele lor atât drapeul chinez, cât și pe cel rus, spre deosebire de videoconferința lui Putin cu Biden, când Putin a vorbit având în spate doar drapelul rus.
O relaţie personală între Putin şi Xi
Analiștii afirmă că un factor important în relațiile ruso-chineze este relația personală dintre Putin și Xi, ambii depășind cu mult vârsta de 60 de ani și fiind totodată doi oameni care și-au consolidat controlul asupra sistemelor politice din țările lor.
Xi i s-a adresat lui Putin cu termenul de ‚vechi prieten’, iar președintele rus i s-a adresat omologului chinez cu formulele ‚dragă prietene’ și ’stimate prieten’.
Dar Xi și Putin au venit la reuniunea de miercuri cu niște priorități extrem de diferite. Pentru Xi, întrevederea a fost o șansă de a minimaliza criticile legate de democrația Chinei din decursul mișcărilor prodemocratice din Hong Kong, de amenințările la adresa Taiwanului, de represiunea la care este supusă minoritatea musulmană din China, dar și de o serie de probleme mai puțin importante. El speră ca țara sa să nu fie izolată la nivel diplomatic, mai ales în ajunul Jocurilor Olimpite de Iarnă, care ar urma să întărească imaginea Chinei la nivel mondial fără să încordeze relațiile cu o bună parte din țările lumii.
„Mă aștept ca, în luna februarie a anului viitor, să ne întâlnim în sfârșit personal, la Beijing”, i-a spus Putin lui Xi, referindu-se la olimpiadă chiar la începutul întrevederii televizate.
Pentru Putin, discuția a survenit într-un moment extrem de important, având în vedere poziția sa dură față de influența occidentală în Ucraina. Karen Donfriend, asistenta secretarului american pentru probleme vizând Europa și Asia de Sud-Est, s-a deplasat la Moscova pentru discuții pe tema Ucrainei, Ușakov a spus că oficialii ruși i-au prezentat detalii legate de pretențiile mai vechi ale lui Putin, el cerând ca Occidentul să-și reducă sprijinul militar acordat Ucrainei și excluzând totodată orice lărgire a NATO care să includă Ucraina sau alte țări din regiune.
Oficialii occidentali sunt alarmați de mișcările trupelor rusești din apropierea frontierei ucrainene, temându-se că Rusia ar putea amenința cu o invazie chiar și în cazul unor pretenții de ordin diplomatic. Relatările chineze despre întrevedere nu au pomenit nici Ucraina și nici NATO, dar au părut să minimalizeze temerile Rusiei în privința lor.
„China și Rusia trebuie să inițieze mai multe acțiuni comune pentru a apăra mai bine interesele ambelor părți”, i-ar fi spus Xi lui Putin, potrivit relatărilor din presa chineză./…/
Înaintea convorbirii de miercuri, Dmitri Rogozin, șeful programului spațial al Rusiei, a declarat că o eventuală stație ruso-chineză pe Lună „se va baza pe principiile unui parteneriat egal, pe transparență și pe un consens în privința deciziilor adoptate”, spre deosebire de termenii propuși de Statele Unite în privința proiectului lor selenar.
Cele două puteri preferă totuşi să aibă capacitatea de a acţiona independent şi flexibil
Chiar și așa, există niște limite în cadrul acestui front comun.
De exemplu, China nu a recunoscut niciodată anexarea Crimeii, după cum nici Rusia nu ține partea Chinei în privința pretențiilor sale din Marea Chinei de Est. Cele două țări au evitat totodată se încheie o alianță oficială, preferând să-și păstreze capacitatea de a acționa independent și flexibil.
„Nu cred că ei au ajuns în situația ca Beijingul să sprijine vreo acțiune aventuroasă în Ucraina, după cum nici Rusia nu va ține neapărat partea Chinei în cazul în care chinezii hotărăsc să ocupe Taiwanul”, a declarat Serghei Radcenko, profesor la Școala Johns Hopkins de Studii Internaționale Avansate din Europa, care a scris pe larg despre această relație.
„Îmi imaginez că cele două țări vor manifesta o anume neutralitate binevoitoare una față de cealaltă”.