Secretarul de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, Sebastian Vlădescu, are pe agenda sa două probleme importante de rezolvat: încheierea privatizării Automobile Craiova şi punerea în funcţiune a sistemului de absorbţie a fondurilor europene. Apoi, va pleca din guvern, alegând o carieră în sectorul privat.

Capital: Aţi anunţat zilele trecute că s-ar putea să demisionaţi din guvern, pentru că nu sunteţi mulţumit de activitatea acestuia…

Sebastian Vlădescu: Nu am anunţat că voi demisiona. Am spus că, la un moment dat, voi termina ceea ce am de făcut la Ministerul Finanţelor şi atunci voi alege un alt drum. Eu nu sunt în poziţia de a fi mulţumit sau nemulţumit de activitatea Executivului, pentru că, în acest moment, mai mult sau mai puţin, fac parte din acest guvern. Când s-a discutat despre problema pensiilor, am spus că, din punctul meu de vedere, strict profesional, aş fi ales un alt tip de politică. I-am spus primului-ministru că părerea mea este alta decât cea a actualului ministru al Finanţelor. Acest guvern a ales o politică care e alta decât cea pe care am promovat-o eu când am fost ministru al Finanţelor.

Capital: În afară de pensii, ce nu vă mai place în ceea ce priveşte măsurile luate de guvern?

Sebastian Vlădescu: Există în sesiunile de „answer&questions“ americane o expresie care spune: very good question, next question please…

Capital: Asta înseamnă că mai sunt lucruri care nu vă convin…

Sebastian Vlădescu: Aţi pus o întrebare foarte bună, în acest moment, însă, vă rog să trecem mai departe.

Capital: Care credeţi că au fost motivele pentru care aţi fost „retrogradat“ în funcţia de secretar de stat?
Sebastian Vlădescu: Din punctul meu de vedere, faptul că am rămas secretar de stat, reprezintă o opţiune de a duce la bun sfârşit nişte lucruri pe care le-am început. N-am probleme de poziţie, de subordonare sau alt tip de probleme de acest gen. Mai am câteva lucruri de făcut. Le voi face, după care nu voi mai fi nici măcar… secretar de stat.

Capital: Când se va întâmpla acest lucru?

Sebastian Vlădescu: Două probleme sunt pe agenda mea de lucru: aprobarea ultimelor două programe operaţionale, împreună cu punerea în funcţiune a întregului sistem de absorbţie a fondurilor europene, şi privatizarea Automobile Craiova. Probabil că vom anunţa în curând şi o emisiune pe pieţele externe în valoare de 500 de milioane de euro. Mai sunt două-trei lucruri de făcut în afara celor curente, de zi cu zi, pe care vreau să le duc la bun sfârşit. Orizontul este de o lună, două sau trei. Nu ne gândim la ani.

Capital: Să înţelegem că nu sunteţi de acord cu eliminarea plafonului de cinci salarii?

Sebastian Vlădescu: Dacă aş fi fost de acord, şi dacă aş fi vrut să fac acest lucru, l-aş fi făcut la momentul respectiv. Cred că cei care au venituri ridicate vor găsi întotdeauna soluţii ca să evite plata altor sume pe care nu doresc să le plătească. Aici este o bătălie mai veche între Ministerul Finanţelor şi piaţă. Întotdeauna trebuie să găseşti soluţia de compromis, care să-ţi dea posibilitatea să armonizezi ceea ce acceptă piaţa cu ceea ce vrea Ministerul Finanţelor. Ministerul vrea să aibă cât mai mulţi bani la buget pentru a distribui cât mai mulţi bani. Cota unică a fost un exemplu al faptului că o taxare corectă a adus mai mulţi bani la buget. Mâine, putem mări cotele de impozitare şi s-ar putea ca cineva să fie nevoit să facă acest lucru. Nu este automat sigur că vom avea mai mulţi bani la buget.

Capital: Bulgarii se pregătesc să introducă cota unică de 10%. Am putea să ne gândim şi noi la un alt nivel al cotei?

Sebastian Vlădescu: Nu cred că aceasta va creşte şi, după părerea mea, niciun guvern care va veni după 2008 nu va majora cota unică. Politica cotei unice este o politică de succes în România şi cred că orice guvern responsabil va accepta în continuare că acest nivel al cotei unice creează resursele necesare ca bugetul României să acopere nevoile. Bulgarii intenţionează să reducă cota unică în condiţiile în care ei lucrează cu excedente bugetare de mai multă vreme.

Capital: Am ajuns să cotizăm mai mult la bugetul UE decât primim…

Sebastian Vlădescu: În primul rând, trebuie să ne bucurăm pentru faptul că am ajuns să cotizăm la Uniunea Europeană. În al doilea rând, declaraţia dumneavoastră este în mare măsură falsă, pentru că este o declaraţie instantanee care se referă la cash-flow-ul relaţiei noastre cu Uniunea Europeană, într-o anumită zi, într-o anumită săptămână, într-un anumit an. În spatele acestei declaraţii, adevărul este că România a primit deja de la UE foarte mulţi bani. Este vorba de câteva miliarde de euro, bani pe care i-am primit prin programele PHARE, ISPA şi SAPARD. Dacă discutăm de balanţa strictă, netă, pentru 2007, în momentul de faţă suntem oarecum echilibraţi, pentru că primim bani PHARE, ISPA şi SAPARD. În fiecare lună primim fonduri de preaderare, facem plăţile către bugetul european şi deja am început să primim avansurile pentru fondurile structurale. În niciun caz, România nu va fi vreodată un contribuabil net la bugetul UE. În fapt, în următorii ani, UE ne dă nouă mai mult decât primeşte. Vor fi probleme în care cash-flow-ul va fi probabil pozitiv sau negativ în cursul acestui an. Probabil din 2008, problema nu se va mai pune deloc.

Capital: De ce ar trebui să ne temem cel mai mult în ceea ce priveşte atragerea banilor europeni?

Sebastian Vlădescu: De noi înşine. De lipsa noastră de profesionalism, de incompetenţa noastră, de lenea noastră, de incapacitatea noastră de a ne adapta la standardele pe care UE le impune şi de dorinţa de a menţine balcanismul standardelor noastre, ca să spun într-un mod frumos. Cel mai mare pericol pentru noi suntem noi înşine. Şi de ceva care începe, din fericire, să fie eliminat de tânăra generaţie: refuzul de a învăţa. Sunt foarte mulţi români care încep să înţeleagă că dacă nu învaţă, dacă nu evoluează, dacă nu se adaptează la ceea ce va fi lumea, vor rămâne pe loc. Avem şi factori pozitivi care ne vor ajuta ca, undeva imediat, în 2008 sau 2009, să începem să avem o capacitate de implementare a proiectelor mult mai mare. Vreau să spun ceva: banii europeni sunt foarte importanţi, banii europeni sunt bani care vin de la cetăţenii UE pentru a fi utilizaţi în folosul cetăţenilor români. Dar, în acelaşi timp, prin bugetele succesive, România va aloca mult mai mulţi bani decât cei veniţi de la UE. Alocarea de 30 de miliarde de euro pe şapte ani este echivalentă cu bugetul României pe mai puţin de un an în momentul de faţă.

Capital: După ce veţi rezolva problemele de pe agenda dvs, peste o lună, două sau trei, cum aţi spus, vă veţi întoarce în sectorul privat?

Sebastian Vlădescu: Da.

Capital: Şi ce veţi face?

Sebastian Vlădescu: Nu ştiu. Chiar nu ştiu! Nu am absolut nicio idee în momentul de faţă. Am diverse propuneri pe care le voi analiza la momentul respectiv. Ceea ce pot spune este că nu am emoţii. Sper să fie ultima dată, nu cred că voi mai avea vreo trecere prin administraţie. Nu spun „niciodată“, pentru că nu ştiu ce ne rezervă viitorul. În principiu, am mai făcut acest pas. De fiecare dată când m-am întors în sectorul privat, m-am simţit foarte bine.

Capital: Când veţi pleca din minister, aveţi de gând să renunţaţi la politică?

Sebastian Vlădescu: Cred că expresia corectă este că politica renunţă la mine, nu că eu renunţ la politică. Eu n-am fost niciodată un politician activ, un politician de campanie, de teritoriu. E unul din reproşurile corecte care, spun eu, mi-au fost aduse de colegii mei din guvern sau de colegii mei din PNL, faptul că nu am lipit afişe, să spun aşa. Nu am avut niciodată atracţie faţă de această zonă de activitate.