Acumularea de forţe militare ruseşti la granița cu Ucraina a declanșat o schimbare de optică în Europa. Pe fundalul unei tensiuni în creștere rapidă, majoritatea europenilor cred acum că Rusia va invada Ucraina în 2022 și sunt de părere că UE și NATO ar trebui să sprijine ferm Kievul într-un astfel de scenariu, potrivit unui nou studiu susținut de sondaje de opinie şi publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Cetăţenii europeni doresc implicarea UE şi NATO în problema Ucrainei, însă nu au încredere în SUA

Sondajul efectuat de ECFR în șapte state membre ale UE a constatat că, în cazul unui conflict între Ucraina și Rusia, cetățenii europeni consideră NATO și cele treizeci de state membre UE ca fiind principalii apărători ai suveranității ucrainene. Acest lucru este mai pronunțat în special în statele membre situate geografic în apropierea graniței de est a Europei, precum Polonia, Suedia, România, dar și în Italia.

Sondajul mai relevă faptul că, atunci când vine vorba de apărarea Ucrainei, europenii își pun încrederea atât în NATO, cât și în UE, însă nu au încredere că Statele Unite se vor angaja la fel de mult sau chiar mai mult în apărarea interesului cetățenilor UE, în cazul în care Rusia ar invada Ucraina.

În toate țările, cu excepția Poloniei și României, mai mulți oameni au încredere că Germania, în dauna Statelor Unite, va apăra interesul cetățenilor UE într-un astfel de scenariu. Și, chiar și în Polonia, respondenții consideră că NATO (75%) și UE (67%) – nu Statele Unite (63%) – sunt cele mai demne de încredere în acest scenariu.

Noul sondaj ECFR a fost realizat de Datapraxis, AnalitiQs și Dynata în șapte state membre ale UE – Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Suedia, în luna ianuarie 2022.

Riscurile la adresa ţărilor europene, în cazul unui război

Cercetarea mai dezvăluie că cetățenii europeni sunt pregătiți să suporte amenințări „mari” și potențial pe termen lung, ca urmare a sprijinului acordat Ucrainei.

Acestea includ presiunea refugiaților asupra granițelor europene, costuri mai mari ale energiei, noi politici de constrângere economică, atacuri cibernetice și amenințarea unei acțiuni militare ulterioare din partea Rusiei.

Majoritatea respondenţilor în cele mai multe țări chestionate (Polonia, 77%; Italia, 68%; România, 65%; Germania, 59%; Finlanda, 59%; Franța, 51%), iar în cazul Suediei 47%, văd dependența energetică drept o amenințare la securitatea țării lor în contextul crizei actuale.

Polonia, Suedia și România sunt țările în care respondenții cred cel mai mult că merită să suporte riscul tuturor consecințelor de mai sus în cazul unei invazii ruse. În Franța, Finlanda și Germania, opinia, în principal, este că recompensele nu depășesc riscurile.

Studiul pan-european realizat de ECFR în şapte state membre UE a indicat următoarele:

Europenii sunt de părere că Rusia va invada Ucraina în 2022. În fiecare țară chestionată, cu excepția Finlandei, majoritatea respondenților consideră că Rusia va invada Ucraina în acest an. Datele pentru fiecare țară sunt următoarele: Finlanda (44%), Franța (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) și Suedia (55%).

Există, de asemenea, o diferență interesantă între generații. În Franța și Suedia, persoanele de peste 60 de ani sunt mai înclinate să vadă invazia ca probabilă, în timp ce în România, Italia, Germania și Finlanda, generația cea mai tânără, respectiv cei născuți după sfârșitul Războiului Rece, este cel mai probabil să vadă invazia ca un scenariu realist.

Europenii cred că NATO și UE ar trebui să vină în apărarea Ucrainei în cazul invaziei ruse. În toate țările chestionate, NATO și UE sunt considerate organizațiile cel mai bine poziționate pentru a apăra Ucraina. Datele prezentate pentru fiecare ţară sunt: Finlanda (56% UE / 59% NATO), Franța (53% / 55%), Germania (47% / 50%), Italia (64% / 67%), Polonia (80 % / 79%), România (57% / 63%), Suedia (61% / 64%). În Polonia, în mod excepţional, UE este mai bine văzută pentru acest rol faţă de NATO.

În ceea ce privește întrebarea în cine au încredere pentru a proteja interesele cetățenilor UE în cazul unei invazii ruse a Ucrainei, cel puțin jumătate dintre cei chestionați în fiecare țară, ajungând la peste 60% în Polonia, Suedia, Italia și România, au încredere în UE să-i protejeze. În Suedia și Finlanda, respondenții au mai multă încredere în UE decât în NATO (deși vorbim despre majorități în cazul ambelor organizaţii).

Europenii văd „amenințări la adresa securității” sporite pentru țările lor ca o consecință a poziției Rusiei față de Ucraina. Mulți dintre cei chestionați de ECFR consideră că poziția actuală a Rusiei față de Ucraina prezintă o „amenințare mare de securitate” pentru țara lor în domeniile dependenței energetice, economiei, migrației, războiului cibernetic și acțiunilor militare.

În Polonia, România și Suedia, respondenții consideră, în număr mai mare, că a veni în ajutorul Ucrainei „merită riscul”, în ciuda consecințelor în fiecare dintre aceste domenii. În Polonia, în special, 53% dintre cei chestionați cred că sprijinirea Ucrainei merită riscul de a se confrunta cu amenințarea unei acțiuni militare ruse care vizează țara lor; iar 61% spun că merită riscul de a se confrunta cu recesiunea economică națională.

Europenii văd dependența energetică ca fiind cea mai semnificativă provocare comună în relațiile cu Rusia. Majoritatea din toate țările chestionate, cu excepția Suediei (47%), afirmă că poziția Rusiei față de Ucraina reprezintă o amenințare pentru securitatea țării lor în acest domeniu. Acest punct de vedere este cel mai pronunțat în Polonia, unde 77% dintre respondenți văd poziția Rusiei față de Ucraina ca o mare amenințare la securitate în zona dependenței energetice.

În Germania, cel mai mare consumator de gaz rusesc din UE, procentul corespunzător este de 59%; în timp ce în alte părți, majoritățile din Finlanda (59%), Franța (51%), Italia (68%) și România (65%) împărtășesc această opinie.

Planul lui Vladimir Putin a „reuşit”. Cu ce ar putea însă să îl surprindă Europa?

În analiza făcută asupra acestor date, experții în politică externă Mark Leonard și Ivan Krastev consideră că, dacă Vladimir Putin a căutat să-i „forțeze” pe europeni să se gândească la viabilitatea ordinii post-Război Rece, prin amenințarea unei invazii, atunci el a „reușit” asta.

Totuși, ei susțin că ceea ce l-ar putea surprinde pe președintele rus sunt sentimentele puternice ale Europei în favoarea apărării Ucrainei. Ei susțin că „următoarele câteva săptămâni vor testa dacă europenii pot face tranziția „de la o lume modelată de puterea delicată la una modelată de reziliență” și că această întrebare va avea o „însemnătate crucială” asupra viitorului securității europene.

„Criza Rusia-Ucraina s-ar putea dovedi a fi un moment de cotitură pentru securitatea europeană. Statele UE au fost descrise ca fiind divizate, slabe și absente atunci când a venit vorba de Ucraina. Cu toate acestea, sondajul nostru arată că cetățenii europeni – din nord, sud, est și vest – sunt uniți. Ei sunt de acord că Vladimir Putin s-ar putea angaja în acțiuni militare și că Europa, împreună cu partenerii săi din NATO, ar trebui să intervină în ajutorul Ucrainei.

Datele pe care le-am colectat sugerează o trezire geopolitică în Europa și indică patru puncte fundamentale: că războiul în Europa este din nou în mintea oamenilor; că UE ar trebui să răspundă agresiunii ruse; că cele mai mari temeri, din acest conflict, diferă de la țară la țară; și că UE și guvernele ţărilor membre trebuie să facă acum pregătiri pentru a reduce povara suportată de cetățenii săi”, afirmă Mark Leonard, cofondator şi director al ECFR.

„Sondajul nostru arată că opinia publică europeană există și că, în ciuda diferențele dintre aceste state naționale, hotărârea UE de a răspunde în cazul invaziei Rusiei în Ucraina este un factor care întărește, mai degrabă decât să slăbească.

Dar sondajul semnalează, de asemenea, că Europa nu este încă pregătită pentru era rezilienței în care puterea actorilor geopolitici este definită nu doar de cât de multă durere pot provoca altora, ci de cât de multă durere pot îndura ei înșiși”, a adăugat Ivan Krastev, preşedintele Centrului pentru Strategii Liberale.

Acest nou sondaj, și comentariul însoțitor, fac parte dintr-un proiect mai amplu al ECFR de a înțelege opiniile și cerințele europenilor în ceea ce privește politica externă. Publicațiile anterioare susținute de sondaje includ examinări ale modului în care criza COVID-19 a reordonat opiniile și identitățile politice în Europa, precum și cercetări privind opiniile și așteptările europene față de Statele Unite și alte puteri internaționale.