Cresterea ratelor dobanzilor la care asista piata monetara de la inceputul acestei veri este rezultatul unei masuri conjuncturale adoptate de catre BNR, pe fondul unui dezechilibru produs intre evolutia ratelor dobanzilor si evolutia inflatiei. Inca din vara anului trecut, Ministerul Finantelor a adoptat o politica de reducere a ratelor dobanzilor, insa ritmul mult prea accelerat impus de acesta a devansat ritmul inregistrat de scaderea inflatiei, ceea ce a condus in final la castiguri negative in termeni reali ale economiilor populatiei. In momentul in care bancile au inceput sa nu-si mai plaseze disponibilitatile in certificate de trezorerie cu dobanzi scazute – in special pe termen lung – iar piata a inceput sa devina excesiv de lichida, BNR a intervenit printr-o usoara crestere a dobanzilor, orientand piata spre plasamentele cu scadente scurte.
Fondurile monetare vor reusi sa-si mareasca randamentele in perioada imediat urmatoare?
Modul in care fondurile monetare vor reusi sau nu sa fructifice cat mai bine aceasta conjunctura depinde in special de doi factori: scadenta medie a portofoliului lor si ritmul noilor intrari de capital. Fondurile care au o structura a portofoliului orientata pe termen scurt si dispun de multe lichiditati pot obtine o crestere a randamentului plasamentelor in perioada imediat urmatoare; celor care au un portofoliu deja consolidat pe termen lung, in care au inclus titluri cu randamente de 13-14% si nici nu inregistreaza intrari noi de capital le este mult mai greu sa beneficieze de aceasta crestere conjuncturala a dobanzilor, costurile de lichidare a plasamentelor efectuate la dobanzi scazute fiind, practic, mai mare decat castigul pe care l-ar obtine in cazul in care ar opera aceasta modificare. Pe de alta parte, chiar si in conditiile in care ratele dobanzilor vor ramane la acest nivel mai ridicat, multe fonduri pot si chiar vor inregistra scaderi ale randamentelor, deoarece au in portofoliu instrumente achizitionate acum unu-doi ani, la randamente medii de 25-30% si care vor ajunge la scadenta in acest interval. Aceste resurse vor fi reinvestite la randamente maxime de 18% pe termen mult mai scurt (o luna), ceea ce va duce la o scadere a randamentelor portofoliilor fondurilor.
Comparativ cu rata inflatiei, fondurile monetare pot asigura un castig real?
In functie de cum isi construiesc portofoliul, fondurile monetare au inca posibilitatea obtinerii unui castig real. Daca insa ratele dobanzilor aluneca sub nivelul inflatiei si se pierde echilibrul intre cei doi indicatori, fondurile monetare nu vor mai avea posibilitatea obtinerii unor castiguri pozitive, fiind nevoite sa se reorienteze spre alte categorii de active si, practic, sa se transforme in fonduri mixte sau cu un grad de risc mai ridicat.
Investitii financiare individuale la 02.07.2003
Plasament nivel Dobanda efectiva dupa
maxim 1 luna 3 luni 6 luni
(% pe an) (%) (%) (%)
Depozit bancar 1 luna 14 1,15 3,49 7,11
Depozit bancar 3 luni 16 1,32 3,95 8,05
Depozit bancar 6 luni 16 1,32 3,95 7,89
Certficate trezorerie 3 luni 14 1,15 3,45
Certificate trezorerie 6 luni 14,5 1,19 3,58 7,25
Pe piata monetara dobanzile au crescut usor; teama de nerespectarea limitei de 14% pentru intregul an i-a determinat pe bancheri sa majoreze dobanzile pasive. Ministerul Finantelor, cel care a dat tonul la reducerea rapida a dobanzilor, se va conforma si el tendintei generale, fiind de asteptat sa creasca putin randamentele emisiunilor de titluri de stat destinate populatiei, dupa ce le-a crescut la emisiunile vandute bancilor si clientilor acestora.
Pe fondul unei reveniri a Bursei de Valori, fondurile de actiuni si-au majorat cresterile in ultima perioada, unul dintre ele, Napoca, inregistrand cea mai mare crestere, de 16%, de la inceputul anului. Capital Plus, un fond mixt care efectueaza plasamente si in instrumente monetare si pe piata de capital, si in alte titluri de valoare, cu un grad de risc mediu, la fel ca si Napoca si-a majorat valoarea activului net unitar cu 13%, pe parcursul perioadei analizate. Diferenta consta in faptul ca Napoca a inregistrat si pierderi in perioada cand Bursa era in cadere, in timp ce Capital Plus a avut o crestere constanta.
Cel de-al treilea fond care la jumatatea anului a depasit 10% este Tansilvania, de asemenea un fond mixt. Restul fondurilor se plaseaza sub plafonul a 10%, diferentele intre ele fiind mari.
Profitul portofoliului de actiuni 5.534.720 lei
Societatea nr. actiuni Suma investita Valoarea Profit
(06.01.2003) (la 02.07.2003)
(lei) (lei) (lei)
SIF Banat-Crisana 3.200 10.000.000 10.080.000 80.000
SIF Moldova 3.704 10.000.800 9.260.000 -740.800
SIF Transilvania 3.333 9.999.000 10.165.650 166.650
SIF Muntenia 3.704 10.000.800 10.371.200 370.400
SIF Oltenia 3.704 10.000.800 9.260.000 -740.800
BRD-SG 627 10.001.600 10.533.600 532.000
Petrom 7.692 9.999.600 10.845.720 846.120
Impact 2.325 9.997.500 14.066.250 4.068.750
Antibiotice t4.545tt9.999.000tt9.999.000t0
Terapiatt2.381tt10.000.200tt10.952.600t952.400r
Totalttttt100.000.000tt105.534.020t5.534.720r
r
La Bursa s-a asternut din nou linistea, dupa ce cursul actiunilor mai recuperase din pierderile suferite in lunile aprilie si mai. Vestea buna este ca nu se inregistreaza noi reduceri ale preturilor actiunilor, tendinta fiind de stabilizare in jurul valorilor actuale. Actiunile SNP Petrom au reintrat in vizorul investitorilor, depasind din nou cotatia de 1.400 lei/actiune. Volumul de tranzactionare este bun, ceea ce reprezinta un semnal pentru a-si pastra cel putin valoarea actuala. Titlurile emise de cele cinci societati de investitii se mentin si ele la valori practic constante, variatiile inscriindu-se in intervalul a maximum 5%. Actiunile Impact sunt titlurile care au avut cea mai buna evolutie comparativ cu inceputul anului, atingand un maxim istoric cu 6.050 lei/actiune. Tendinta se mentine usor crescatoare si in perioada imediat urmatoare.
