”În anul de maxim 2008, raportul a fost de 4,5 la 1 între activele imobiliare şi activele financiare nete iar în prezent a ajuns sub 2 la 1 pe fondul a doi factori a căror dinamică s-a menţinut în ultimii cinci ani. Pe de o parte reducerea preţului activelor imobiliare deţinute de populaţie, pe de altă parte creşterea activelor financiare nete. Averea netă a populaţiei s-a redus, însă, faţă de 2007, nivelul de maxim, pentru că reducerea preţurilor activelor imobiliare a fost mai puternică decât creşterea activelor financiare nete. Acum, averea netă a populaţiei este de cinci ori mai mare decât venitul anual disponibil”, a explicat viceguvernatorul BNR, citat de Agerpres.
În privinţa gradului de îndatorare a populaţiei, oficialul BNR a precizat că, per total, acesta este unul din cele mai reduse din Europa, dar România are mult mai multe gospodării supraîndatorate. ”Pe de o parte, avem una dintre cele mai mici ponderi dintre ţările europene în ceea ce priveşte datoria populaţiei în venitul anual brut disponibil, pe de altă parte, avem o pondere semnificativă, una dintre ponderile mari, în ce priveşte gospodăriile supraîndatorate, în totalul gospodăriilor, adică acelea care înregistrează dificultăţi la plata datoriilor curente. Asta arată că, deşi pe ansamblu gradul de îndatorare nu este foarte ridicat, există un număr important de gospodării care au într-adevăr un grad ridicat de îndatorare şi care înregistrează au dificultăţi la plata datoriilor curente. De aceea şi eventualele politici luate în acest sens trebuie să fie diferenţiate, pentru că situaţia este diferenţiată”, a explicat Liviu Voinea, potrivit Agerpres.
Oficialul BNR a subliniat, însă, că îndatorarea populaţiei este numai unul dintre segmentele la care se uită BNR în efortul său de asigurare a stabilităţii financiare, altele fiind legate de capacitatea sistemului bancar de a rezista în condiţiile unor şocuri importante, dar şi de modul în care se prezintă economia reală.
