Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 este primul ce are loc după aderarea României la Uniunea Europeană, care a stabilit ca în toate ţările membre această acţiune să se desfăşoare în acelaşi an, ceea ce oferă premisele comparabilităţii la nivel comunitar.
“La nivelul Uniunii Europene se efectuează un recensământ al populaţiei o dată la zece ani. Trebuie să vedem câţi suntem şi pe unde suntem. Recensământul se va desfăşura în perioada 20-31 octombrie şi implică o cheltuială de 193 milioane lei. La colectarea datelor vor participa 120.000 persoane, recenzorii urmând a fi angajaţi pe bază de convenţie civilă de prefecturi şi primării”, a spus preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu.
Primele rezultate parţiale vor fi făcute publice în primul trimestru al anului 2012, iar rezultatele finale după 27 de luni, adică în 2014.
Şeful INS a precizat că datele vor fi înregistrate pe baza liberei declaraţii, fără a se cere documente. Legislaţia prevede însă pentru populaţie obligativitatea de a face declaraţii, sancţiunile contravenţionale aplicate celor care refuză fiind cuprinse între 2.000 şi 5.000 lei.
“Recenzorii vor avea o legitimaţie şi o geantă specială, nu vor solicita niciun fel de document cetăţenilor recenzaţi. Datele colectate sunt confidenţiale, iar cine încalcă această confidenţialitate va suporta rigorile legii. Datele nu vor fi folosite în justiţie, fiscalitate sau de partidele politice”, a spus Voineagu.
Acest recensământ este important şi pentru că va stabili numărul românilor emigraţi, dar şi locurile în care aceştia au plecat. De aceea, vor fi folosite şi surse indirecte pentru a afla date despre cei plecaţi în străinătate, adică rudele, vecinii acestora sau chiar primarul sau preotul din localitatea unde locuiau cei plecaţi.
Recenzorii au obligaţia efectuării unei vizite preliminare în care cetăţeanul să fie anunţat cu privire la desfăşurarea recensământului şi să fie stabilită de comun acord o dată, cu o oră fixă, pentru realizarea declaraţiei de recensământ.
