Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, a anunţat că România va organiza în octombrie 2011 un recensământ al populaţiei şi locuinţelor.
Voineagu, care a participat la o dezbatere organizată de Casa ONU cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, a afirmat că, iniţial, recensământul fusese planificat pentru luna martie 2011, dar, din lipsă de fonduri, a fost amânat pentru octombrie. De altfel, potrivit preşedintelui INS, această lună este mai potrivită deoarece populaţia este mai stabilă.
“Din punctul de vedere al sferei de cuprindere, recensământul din 2011 se va axa pe înregistrarea cetăţenilor români cu domiciliul în ţară indiferent dacă în momentul recensământului se află în ţară sau sunt plecaţi în străinătate. De asemenea, vor fi înregistraţi cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii străini aflaţi pe teritoriul ţării indiferent de cât timp sau din ce motive au venit (refugiaţi, solicitanţi de azil, de cetăţenie română, străini sosiţi pentru afaceri sau în interes personal)”, a explicat Vergil Voineagu.
Acesta a arătat că recensământul va înregistra şi date despre toate clădirile de locuit, despre clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe, precum şi despre unităţile de locuit în comun.
În plus, recensământul va cuprinde caracteristici demografice pentru a studia fenomenul îmbătrânirii populaţiei, caracteristici geografice, de migraţie internă şi internaţională, caracteristici educaţionale, etnoculturale şi economice ale persoanelor, ale gospodăriilor.
CNP-ul, printre datele solicitate la recensământ
Potrivit lui Vergil Voineagu, recensământul din 2011 va cuprinde şi o serie de informaţii în plus faţă de cel din 2002, şi anume codul numeric personal, date privind nivelul educaţional, întrebări privind abilităţile în desfăşurarea activităţii curente, date privind locuinţa.
Volumul de înregistrare al recensământului va fi de 21,5 milioane de persoane, cinci milioane de clădiri în care se află locuinţe, 8,2 milioane de locuinţe şi 7,5 milioane de gospodării ale populaţiei.
Preşedintele INS a afirmat că informaţiile rezultate în urma recensământului vor fi utilizate în direcţii precum situaţia demografică, forţa de muncă disponibilă la nivel naţional, şomajul, informaţii privind condiţiile de locuit, nivelul de dezvoltare locală şi regională, migraţia.
“Din acest recensământ vor rezulta o serie de beneficii pentru alte instituţii – Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional de Emigrări, inclusiv pentru Guvern, Parlament”, a mai spus Voineagu.
