Investitorii s-au confruntat şi în ultima săptămånă cu o volatilitate extrem de înaltă în pieţele globale de acţiuni, după ce în prima parte a acesteia Camera Reprezentanţilor din SUA a respins planul prin care se încearcă stabilizarea pieţelor financiare. Indicii de la Bucureşti au înregistrat scăderi săptămånale de 3,3% pentru BET şi peste 4% pentru BET C. După o lungă perioadă de scădere, indicele BET FI a reuşit să se decoreleze atåt de evoluţi
Investitorii s-au confruntat şi în ultima săptămånă cu o volatilitate extrem de înaltă în pieţele globale de acţiuni, după ce în prima parte a acesteia Camera Reprezentanţilor din SUA a respins planul prin care se încearcă stabilizarea pieţelor financiare.
Indicii de la Bucureşti au înregistrat scăderi săptămånale de 3,3% pentru BET şi peste 4% pentru BET C. După o lungă perioadă de scădere, indicele BET FI a reuşit să se decoreleze atåt de evoluţiile externe, cåt şi de cele ale altor emitenţi, fiind în creştere săptămånală cu aproape 2%.
Finalul de săptămånă a adus şi o depreciere puternică a monedei naţionale, vineri fiind efectuate tranzacţii şi la peste 3,91 lei pentru un euro, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2005.
Pieţele de acţiuni au înregistrat scăderi semnificative pe parcursul lunii septembrie, dacă avem în vedere că, dintre pieţele foarte cunoscute, cea mai redusă depreciere s-a înregistrat pentru principalul indice american Dow Jones, de 6 procente. Tot în piaţa americană, S&P500 a scăzut cu aproape 10%, iar Nasdaq Composite cu peste 12%. În pieţele importante europene, luna recent încheiată a adus o pierdere de 9,2% pentru DAX, de 10% pentru CAC 40 în Franţa şi de 13% pentru FTSE100 la Londra.
La polul opus, avem piaţa vieneză, unde ATX Five a încheiat cu o scădere de aproape 27%, şi piaţa rusă, cu o scădere de 25% (indice RDX). Indicele ATX Five a fost influenţat negativ de scăderea de 33% pentru OMV şi pentru Raiffeisen Int Bank; Erste a scăzut în septembrie cu 16%. Cu scăderi de circa 20 de procente am avut şi indicii de la Bucureşti.
După ce luna trecută a început cu preluarea controlului, de către statul american, la băncile ipotecare Fannie Mae şi Freddie Mac, la jumătatea lunii am asistat la falimentul gigantului Lehman Brothers, la preluarea Merrill Lynch de catre Bank of America şi la ajutorul primit de compania de asigurări American International Group (AIG) în valoare de 85 miliarde de dolari din partea băncii centrale americane, acţiunea fiind menită să salveze asigurătorul de la faliment.
A apărut apoi propunerea secretarului Trezoreriei, Henry Paulson, privind planul de salvare în valoare de 700 miliarde de dolari. Finalul lunii a adus cel mai mare faliment al unei banci americane, Washington Mutual Inc. Activele acesteia au fost preluate de JPMorgan Chase, iar pentru Wachovia şi-a aratat interesul Citigroup.
Şi în pieţele europene apar probleme tot mai serioase. Banca britanică Bradford & Bingley a fost naţionalizată, iar Fortis a fost parţial naţionalizată, după ce a primit fonduri din partea Belgiei, Olandei şi Luxemburgului.
La sfårşitul lunii septembrie, Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a surprins prin respingerea celebrului plan de salvare a băncilor, determinånd un val de scăderi extrem de importante în toate pieţele globale de acţiuni.
Spre exemplu, principalul indice american, Dow Jones, a pierdut într-o singură şedinţă peste 777 de puncte sau 7 procente, aceasta fiind cea mai dură scădere în puncte de la lansarea indicelui.