Volodimir Zelenski îngheață lumea: „Nu vrem pacea”

Cu ocazia acestei date, președintele ucrainean Zelenski a urat poporului său o zi fericită a independenței, asigurându-l că „ne vom lupta până la capăt”. Un final care, cel puţin din ceea ce se înţelege din cuvintele sale, va exista doar în cazul victoriei complete a poporului ucrainean, notează Bianca Leonardi într-un articol realizat pentru nicolaporro.it

Zelenski este clar și direct: „În fiecare zi avem un nou motiv pentru a nu renunța. Care este sfârșitul războiului pentru noi? Înainte se spunea: pacea. Acum spunem: victoria”. Liderul ucrainean recunoaște clar că diplomația, medierile și încercarea de a încheia tratate nu mai sunt – în cazul în care au fost vreodată – în interesul său: acum, scopul este restabilirea controlului asupra tuturor celor 25 de regiuni ale țării „fără concesii sau compromisuri”.

Zelenski nu face nici măcar aluzie la un armistițiu sau la o negociere, ci dimpotrivă, plusează. Acum, ucrainenii vor doar să câștige: într-un scenariu de devastare totală, Kievul este gata parieze totul – mai ales oamenii săi – pentru a obține Donbasul și Crimeea.

Şi asta pentru că, aşa cum a precizat Zelenski, „nu facem comerț cu pământurile și oamenii noștri”. Acele ținuturi, pe de-o parte Donbasul, unde din 2014 mor în fiecare zi oameni, iar pe de altă parte Crimeea, unde poporul care ar trebui să fie suveran a decis democratic printr-un referendum că vrea să fie rus.

Miza este mare și riscul unui conflict mondial devine din ce în ce mai concret

Partenerii europeni nu au rostit – cel puțin nu până acum – niciun cuvânt despre scopurile periculoase ale lui Zelenski. O declarație de război nesfârșită, în care Kievul, care după agresiunea rusă are dreptul sacrosant de a se apăra, pare să fi profitat de ocazie pentru a-şi satisface ambițiile expansioniste. De la un război defensiv la un conflict în care pacea nu este contemplată: conform celor anunţate de Ucraina.

Și dacă Uniunea Europeană, care teoretic pare că se epuizează în întâlniri, summit-uri și alte iniţiative în rolul său de mediator, a trecut cu vederea acest pasaj important – chiar crucial – al lui Zelenski, italienii s-au simțit obligați să intervină. Cum? Acordând sprijin necondiţionat eroului zilelor noastre, punându-se în situația de a susține un conflict care nu vizează o rezolvare, ci, dimpotrivă, acceptând implicit posibilitatea unui război mondial în numele voinței lui Zelenski.

„Italia sprijină ferm integritatea teritorială, suveranitatea, independența și libertatea țării sale și își reafirmă angajamentul de a ajuta poporul ucrainean și din punct de vedere umanitar și al reconstrucției”, scrie președintele Republicii Sergio Mattarella într-un mesaj transmis către președintele ucrainean cu ocazia acestei zile.

Cu toate acestea, preşedintele Italiei menționează şi acea pace pe care Ucraina o respinge: „Trebuie afirmată încă o dată nevoia unei încetări imediate a ostilităților pentru a începe un proces al negocierilor în vederea unei soluții pașnice, juste, echitabile și durabile pentru Ucraina.”

„Drumul Ucrainei către integrarea deplină în familia europeană reprezintă consolidarea unui cadru de importanță fundamentală. Italia va continua să contribuie la acest proces, sprijinind eforturile pentru atingerea acestui obiectiv”.

Premierul Draghi a lansat și el un mesaj video cu această ocazie: „Guvernul nostru v-a oferit și vă va oferi în continuare sprijin politic, financiar, militar și umanitar. Dorim să vă ajutăm să vă apărați, să obțineți o pace de durată, în termenii pe care îi considerați acceptabili”.

Linia liderilor italieni pare a fi clară: ajutor necondiționat atât la nivel militar cât și economic pentru ceea ce – din comoditate? – continuă să numească „război de apărare”, omițând schimbarea clară a cursului. Acea „încetare a ostilităților” imediată pe care Mattarella o invocă drept fundamentală, și care se va întâmpla din câte se pare doar în momentul victoriei totale a Ucrainei.

Ce părere are marea familie europeană, care încearcă să ducă la bun sfârșit procesul de integrare, despre un Zelenski care anunţă lumii întregi că nu-l interesează pacea? Dar mai presus de toate de faptul că după șase luni de război la porți și după toate consecințele economice cu care se confruntă Occidentul și mai ales Italia, sloganul liderilor rămâne același: să apere Ucraina invadată.

Cel puțin acum Uniunea Europeană va avea curajul și respectul să evalueze – măcar – degenerarea unui conflict care astăzi este un pretext evident pentru schimbarea activelor geopolitice ale lumii sau va fi mai convenabil să se justifice în continuare?