Siguranța financiară a românilor este din nou pusă sub semnul întrebării. Banca Națională a României (BNR) a emis un avertisment sumbru: în ciuda creșterii veniturilor, puterea de cumpărare continuă să scadă. Cu alte cuvinte, românii vor avea mai mulți bani în buzunar, dar vor putea cumpăra din ce în ce mai puțin.
BNR avertizează că inflația rămâne o amenințare majoră
Potrivit minutei publicate de BNR după ședința de politică monetară din 7 aprilie 2025, rata anuală a inflației își continuă comportamentul fluctuant.
Deși o ușoară reducere a fost deja observată în luna martie, nivelul acesteia se situează în continuare peste estimările anterioare formulate în prognoza pe termen mediu din februarie.
Oficialii BNR estimează că în trimestrul al doilea, inflația va înregistra o creștere moderată, urmând să intre pe un trend descendent din trimestrul al treilea. Se așteaptă ca rata să scadă la 3,8% până în decembrie și să atingă 3,1% la finalul lui 2026.
Membrii Consiliului de administrație al băncii centrale au punctat că revenirea ușoară a inflației în trimestrul II este explicabilă.
Această creștere temporară ar fi influențată de efectele de bază generate de ieftinirile semnificative din primăvara anului trecut, în special la energie, în urma modificărilor legislative din aprilie 2024.
În plus, și unele produse alimentare, în special cele din categoria LFO, au avut prețuri mai mici în aceeași perioadă.
Riscuri pe termen scurt: energie, protecționism și volatilitate externă
Oficialii BNR au atras atenția asupra riscurilor tot mai mari asociate factorilor de ofertă, în special în contextul actual internațional.
Evoluția prețurilor la energie și produse alimentare este greu de anticipat, mai ales în a doua jumătate a anului. La acestea se adaugă și extinderea protecționismului comercial, o tendință care poate influența negativ prețurile unor bunuri esențiale la nivel global.
”Riscuri însemnate provin din extinderea protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale”, au declarat membrii Consiliului.
Aceștia atrag atenția asupra unei combinații periculoase între politica comercială internațională și incertitudinile geopolitice.
Presiuni inflaționiste interne: costuri salariale și cererea agregată
Pe plan intern, presiunile inflaționiste sunt în continuare vizibile și ar putea persista în perioada imediat următoare. Chiar dacă deficitul de cerere agregată este preconizat să se adâncească în semestrul I, efectele sale dezinflaționiste nu se vor resimți imediat.
Dinamica anuală a costurilor salariale în sectorul privat se menține la un nivel de două cifre, fapt care alimentează tensiuni suplimentare asupra prețurilor.
Membrii Consiliului au remarcat totodată influența descendentă generată de temperarea ritmului de creștere a prețurilor importurilor. Anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au început să coboare, însă rămân încă la niveluri înalte.
Activitatea economică în prima parte a anului: semnale mixte
În ceea ce privește activitatea economică, BNR notează o ușoară îmbunătățire a poziției ciclice în primele luni ale anului 2025, comparativ cu previziunile din februarie.
Se estimează creșteri trimestriale ale economiei comparabile cu estimările anterioare, dar după o accelerare peste așteptări a PIB în trimestrul IV din 2024.
Pe baza datelor curente, consumul privat pare să fi încetinit în primul trimestru din 2025, în timp ce formarea brută de capital fix a contribuit pozitiv la creșterea PIB.
Totuși, exportul net a avut un efect contractant, deoarece ritmul exporturilor a crescut mai lent decât cel al importurilor, adâncind astfel deficitul comercial.
Politica fiscală și contextul geopolitic – surse majore de incertitudine
În timpul ședinței, membrii Consiliului au reiterat îngrijorările cu privire la direcția politicii fiscale. Deși au fost implementate unele măsuri corective, incertitudinea privind execuția bugetară rămâne ridicată. În același timp, presiunile externe continuă să planeze asupra economiei românești.
”Riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern”, se arată în documentul publicat de BNR.
Printre factorii invocați se numără conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și măsurile de politică comercială ale SUA.
Inflația de bază și comportamentul prețurilor în debutul anului
Inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să scadă la început de 2025, coborând de la 5,6% în decembrie la 5% în februarie. Scăderea vine pe fondul dezinflației în segmentul mărfurilor nealimentare și al serviciilor.
Această dinamică a fost însă contrabalansată de prețurile administrate și energia, care au înregistrat o creștere mai accelerată decât se estimase.
”Descreşterea ratei anuale a inflaţiei de bază a fost antrenată în principal de efecte de bază dezinflaţioniste”, se precizează în minuta BNR.
Scăderea prețurilor de import și ajustările inflaționiste anticipate pe termen scurt contribuie de asemenea la această evoluție.
Piața muncii: semne de stabilizare, dar presiuni persistente
Datele privind forța de muncă indică o stagnare a procesului de detensionare în trimestrul IV 2024, urmată de o ușoară inversare a trendului în primele luni din 2025. A fost observată o creștere lunară a numărului de salariați și o reducere a ratei șomajului BIM.
Salariile, în schimb, continuă să crească într-un ritm susținut. Majorarea salariului minim, alături de eliminarea unor facilități fiscale, au determinat angajatorii să majoreze remunerarea.
Aceasta a menținut presiunea pe costurile cu forța de muncă, mai ales în industrie, unde s-a observat o reamplificare a costului unitar.
Piețele financiare și cursul valutar – stabilitate relativă, dar cu rezerve
Membrii Consiliului au remarcat o stabilitate a principalelor cotații interbancare în lunile februarie și martie. De asemenea, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au revenit pe o traiectorie mai calmă, după corecția din ianuarie.
Cursul leului față de euro s-a repoziționat la un nivel superior, în timp ce moneda națională s-a apreciat în raport cu dolarul american. Aceste evoluții reflectă calmarea temerilor investitorilor cu privire la consolidarea fiscală.
