Ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit despre situația pensiilor din România, dar și despre creșterea vârstei de pensionare. Totodată, el a vorbit și despre impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra românilor.
Ministrul Muncii, Marius Budăi anunță că este exclus ca vârsta de pensionare să fie crescută. Potrivit acestuia, România se confruntă cu alte probleme mai grave decât vârsta la care românii se pot pensiona.
Budăi a mai explicat că speranța la viață în România este una destul de mică, de aproape 60 de ani, iar ridicare vârstei de pensionare la 70 ar fi o măsură mult prea drastică.
„E exclus să creștem vârsta de pensionare. Avem alte probleme. Din acest motiv am intrat la guvernare. Speranța de viață sănătoasă e 59-60 de ani și dacă am ridica vârsta de pensionare la 70 e exclus. Am fost marți la Craiova și am avut discuții cu cei din industria ospitalității”, a spus Marius Budăi la Radio România Actualități.
De menționat este faptul că, precizările ministrului vin în contextul în care reforma pensiilor urmează să fie implementată până în primul trimestru din 2023, potrivit termenului avansat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document care arată şi măsurile ce vor fi luate în privinţa pensiilor speciale.
În ceea ce privește conținutul reformei pensiilor, conform PNRR, aceasta prevede definirea unei noi formule pentru calcularea noilor pensii şi potenţial recalcularea pensiilor în plată, inclusiv o regulă de indexare care ar trebui să fie în concordanţă cu obiectivul cheltuielilor cu pensiile în general stabile ca procent din PIB.
Referitor la formulă, aceasta ar urma să fie stabilită cu aportul asistenţei tehnice şi ar elimina cu prioritate indicele de corecţie, se va baza pe numărul de puncte obţinute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributiv şi se va aplica un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite creşterile ad-hoc.
Ce prevede reforma pensiilor din PNRR
Totodată, reforma pensiilor prevede creşterea pensiilor mici (mici şi minime) la un nivel adecvat / un nivel peste pragul sărăciei, dar și păstrarea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile publice, în procente din PIB, pe termen lung (2022-2070), inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care limita de cheltuieli este depăşită.
Autoritățile își mai doresc de asemenea și reducerea semnificativă a posibilităţilor de pensionare anticipată, introducerea unor stimulente pentru extinderea vieţii profesionale şi pentru creşterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creşterea speranţei de viaţă şi egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 de ani până în 2035.
În reforma pensiilor se mai menționează revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv, dar și o serie de stimulente pentru amânarea pensionării; – creşterea adecvării pensiilor minime şi mai mici, în special pentru cele sub pragul sărăciei; – asigurarea viabilităţii financiare a Pilonului II al sistemului de pensii prin creşterea contribuţiilor la acest pilon de pensii.
Totodată, rrecalcularea pensiilor aflate în plată conform prevederilor noului cadru legislativ, prin utilizarea noii formule de calcul, în vederea corectării inechităţilor existente în sistem, până în trimestrul 4 al anului 2023 (Q4 2023), este prevăzută și ea în reforma pensiilor anunțată de Guvern.
De menționat este faptul că un alt aspect important prevăzut în refora sistemului de pensii se referă și la capacitatea Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) şi a Ministerului Finanţelor (MF) de a realiza analize econometrice şi prognoze ale veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat.
Mai exact, ar urma să fie realizate acţiuni pe mai multe planuri precum asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii), crearea şi dotarea cu personal şi echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP instruirea personalului de specialitate al CNPP şi al MF.