Nu numai noi spunem asta, ci şi un renumit organ de presă la nivel mondial, The Washington Post, este de aceeaşi părere.
De altfel, articolul publicat sub titlul „Cele mai importante alegeri la nivel mondial din 2023 vor avea loc în Turcia” este suficient de lămuritor, scrie Hilal Kaplan pentru SABAH.
Cele mai importante alegeri din lume au loc în Turcia
În articolul semnat de Bobby Ghosh se arată că rezultatul alegerilor din Turcia va influenţa în primul rând calculele geopolitice şi economice ale Washingtonului şi Moscovei, şi nu numai pe cele ale capitalelor europene, ci şi din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Africa.
Şi remarcă: „Influenţa Ankarei în problemele mondiale este dovada succeselor pe care Erdoğan le-a obţinut de-a lungul anilor de când se află în funcţii de conducere. În ciuda acestora, în ţară şi în afara ţării, aşteptările de la aceste alegeri trezesc sentimente contradictorii. Iar cei care spun să plece la 19 iunie, nu pot fi optimişti în ceea ce îl priveşte pe cel care va veni sau în legătură cu ce va urma.”
Europa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Africa… Nu ştiu cum ar putea fi relatat spaţiul de influenţă al Turciei. Salturile diplomatice ale Turciei sub conducerea lui Erdoğan au ajuns poate odată cu războiul din Ucraina la cel mai înalt nivel.
Creşterea din nou a influenţei Turciei în Orientul Mijlociu şi Africa, moşteniri de pe vremea otomanilor şi care ani de-a rândul au fost neglijate, este urmărită îndeaproape de numeroase capitale. Atât relaţiile diplomatice, cât şi cele economice şi în special cele din domeniul energiei cu Asia Centrală, pământ strămoşesc, sunt în atenţia a foarte multor ţări.
Preşedintele Erdogan este ţinta
Bineînţeles că în articol preşedintele Erdogan este ţinta, aşa cum se întâmplă în aproape toate articolele ce apar în presa occidentală. Vreau să menţionez aici acele opinii; pentru că trebuie să fii orb pentru a nu vedea că acele critici sunt de fapt aprecieri pentru Erdoğan. Citiţi acest pasaj: „Liderii occidentali vor fi mulţumiţi de plecarea lui Erdoğan. A sabotat securitatea NATO achiziţionând sisteme de apărare antirachetă din Rusia, a pus Alianţa în dificultate obstrucţionând aderarea Suediei şi Finlandei, a ameninţat Europa de nenumărate ori cu un aflux de migranţi, iar în ultimle luni a adoptat un discurs mai agresiv faţă de Grecia.”
Adică ce? Liderii europeni ar aştepta nerăbdători plecarea lui Erdoğan. Administraţia politicienilor susţinuţi de Occident în Turcia este evidentă, însă faptul că vor dori plecarea unui lider care susţine într-adevăr interesele acestei ţări este o realitate.
Opoziţia să continue să sfideze cu „forţele externe”; sunt însă sigură că poporul turc va vota având în minte întrebarea „Cine sunt cei care doresc plecarea lui Erdoğan?” atunci când se va afla în faţa urnei.