Un nou proiect de lege, care se află deja în curs de avizare, prevede ca bărbații între 18 și 60 de ani să poată fi incluși în rezerva generală, însă doar într-un singur context. De asemenea, proiectul prevede și instaurarea stării de criză pe teritoriul României.
În cadrul unui proiect de lege, care se află deja pe circuitul de avizare, este prevăzut ca bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani să fie incluși în rezerva generală, în caz de război. Forma finală a acestui proiect de lege va fi pusă în transparență publică, iar proiectul deja a fost confirmat de către ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu.
„În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.
(2) in funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).
– (1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire, completarea or destinate apărării şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgentă, al stării de asediu, al stării de izare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operațională;
b) rezerva generală.
(3) Rezerva generală este formată din toţi cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta între 18 şi 60 de ani, care mt cuprinşi în rezerva operaţională. Cadrele militare în rezervă care nu sunt cuprinse în rezerva operațională”, se arată în proiect.
Proiectul prevede și instaurarea situației de criză
Același proiect include și instaurarea situației de criză, care se poate face doar la propunerea ministrului Apărării, dar cu avizul premierului. Ulterior, Consiliul Suprem de Apărare al Țării va da o decizie în acest sens.
“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.
„Situația impune să ne gândim la tot felul de măsuri”
Fostul șef al Statului Major al Armatei, Eugen Bădălan, a declarat, la Antena 3, că „situația pe care o traversăm acum, cu război la gardul grădinii noastre, impune să ne gândim la tot felul de măsuri care să prevină eventualele întâmplări nefericite care ni s-ar putea produce. Securitatea României nu este ameninţată numai de existenţa războiului în Ucraina. Sunt şi multe alte lucruri care pot influenţa securitatea României. Un astfel de tip de lege al situaţiei de criză, nu induce niciun fel de atingere la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, individuale sau colective.
În legătură cu obligaţiile tuturor celor incorporabili şi ai cetăţenilor între 35 şi 60 de ani, se referă, în exclusivitate, la stările de mobilizare şi război, nu la starea de criză. Un alt lucru pe care îl ajută această lege, este să se refacă rapid situaţia rezervei generale. Rezerva generală înseamnă toate persoanele din România încorporabile, deci între 18 şi 60 de ani, să fie în evidenţa strictă a centrelor militare. Legea de fapt, stabileşte atribuţii, obligaţii şi măsuri care trebuie luate de instituţiile statului existente sau cele nou create, cum ar fi, de exemplu, Centrul Naţional Militar de Comandă”