Semnal de alarmă tras de sindicate
Vicepreședintele sindicatului Culturalia, Marius Voicu, susține că eliminarea a peste 200 de angajați din direcțiile județene pentru cultură, care oricum sunt plătiți sub nivelul altor servicii deconcentrate, nu ar aduce beneficii semnificative bugetului național.
În plus, consideră că această decizie ar putea pune în pericol patrimoniul cultural național, deoarece desființarea acestor direcții ar putea duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu.
„Sindicatul Culturalia trage un semnal de alarmă cu privire la intenţia Guvernului, de a descentraliza Direcţiile Judeţene pentru Cultură / Direcţia pentru Cultură a Muncipiului Bucureşti. O astfel de măsură va crea un conflict de interese, pentru că autorităţile publice locale au, de multe ori, propriile proiecte imobiliare, cu beneficii directe. Asta va duce la distrugerea clădirilor de patrimoniu, fără să se facă vreo economie semnificativă la bugetul de stat”, afirmă sindicatul într-un comunicat oficial.
O economie nesemnificativă
Potrivit sindicatului, economia la buget va fi nesemnificativă și a transmis, de asemenea, un memoriu Guvernului României în care arată toate riscurile pe care le-ar presupune descentralizarea.
„Înţelegem intenţia Guvernului de a face economie la bugetul de stat. Dar eliminarea celor puţin peste 200 de angajaţi din direcţiile judeţene pentru cultură, plătiţi oricum sub nivelul oricărui alt serviciu deconcentrat, nu ar aduce niciun serviciu bugetului României.
Să distrugi patrimoniul cultural naţional, pentru a face o economie nesemnificativă, nu e deloc productiv pentru un stat de drept. Sperăm ca mesajul nostru să ajungă la premier şi să oprim masacrarea Culturii”, a declarat vicepreşedintele Sindicatului Culturalia, Marius Voicu.
Potrivit sindicatului, angajaţii mai multor direcţii judeţene pentru cultură au protestat în faţa instituţiilor, pentru a opri distrugerea patrimoniului cultural.
„Cheltuielile totale cu aceste direcţii sunt aproximativ 2% din bugetul Ministerului Culturii, subfinanţat deja în raport cu nevoile efective, în condiţiile în care o bună parte din sumă este asigurată din veniturile extrabugetare ale direcţiilor judeţene pentru cultură.
De asemenea, trecerea Direcţiilor pentru Cultură din subordinea Ministerului Culturii în subordinea Consiliilor Judeţene va duce la dispariţia completă a atributelor Ministerului Culturii, care nu va mai putea să implemeneze politici de reglementare, de salvare şi de promovare a patrimoniului cultural şi nu va mai putea monitoriza starea patrimoniului cultural naţional. Toate acestea vor face să dispară controlul privind aplicarea legislaţiei în vigoare în domeniul Culturii”, afirmă sindicatul.
Pericol pentru patrimoniul cultural național
De asemenea, „transferarea atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru cultură către administraţia publică locală va duce, negreşit, la diminuarea până la dispariţia completă a funcţiilor Ministerului Culturii, punându-l pe acesta în imposibilitatea de a implementa politici de reglementare, de salvare şi promovare a patrimoniului cultural naţional, dar mai ales va dispărea capacitatea Ministerului Culturii de a monitoriza starea patrimoniului cultural naţional şi de a controla aplicarea legislaţiei în vigoare în acest domeniu”.
„Preţul plătit în acest moment de către statul român pentru protejarea patrimoniului cultural naţional prin direcţiile judeţene pentru cultură, este oricum mult prea mic în raport cu valoarea muncii pe care angajaţii acestora o prestează. De reţinut că, cea mai mare parte a acestora au rămas în acest sistem din pasiune pentru această profesie, iar nu pentru bani, salariile fiind la cel mai mic nivel dintre toate serviciile publice deconcentrate din sistemul public. Salariul net începe de la 2.100 de lei şi ajunge până la 3.574 de lei, în toate direcţiile din ţară”, arată Culturalia.
