Așadar, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) a avertizat că următorii români pierde bani la salariu. Este vorba despre salariul minim net al lucrătorilor din sectorul construcţiilor. Acesta se va diminua cu 780 de lei odată cu eliminarea facilităţilor fiscale, potrivit unor calcule prezentate de Dumitru Costin.

„Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 de lei, impozitul pe venit încă 230 de lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 de lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 de lei”, a explicat Dumitru Costin.

Următorii români pot rămâne fără bani la salariu

Prin acordul din anul 2018, dintre guvernanți și firmele de construcții, facilităţile fiscale ar urma să se elimine gradual, între 2025 şi 2028. Despre acest lucru a vorbit o reprezentantă BNS.

„Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR şi aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Şi acolo spune că facilităţile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 şi 2028”, a spus Ramona Văleanu, reprezentantă BNS.

Conform datelor prezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor „Familia”, de aceste facilităţi fiscale beneficiază circa 550.000 de angajaţi, din care 100.000 în industria producătoare de materiale de construcţii. Contribuţia la Fondul de pensii este de 5,61 miliarde lei pe an.

Potrivit sindicaliștilor, efectele facilităţilor sunt următoarele:

  • reducerea evaziunii în construcţii;
  • investiţii în dezvoltarea profesională a angajaţilor;
  • creşterea volumului activităţii în construcţii, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector;
  • majorarea ponderii sectorului în PIB;
  • încetinirea exodului forţei de muncă către alte ţări din Europa, dar şi readucerea lucrătorilor români acasă.

Va încetini creşterea sectorului şi contribuţia sa la PIB

În cazul în care facilităţile vor fi eliminate, va încetini creşterea sectorului şi contribuţia sa la PIB, conform avertismentelor lansate de sindicaliști. Totodată, se vor înregistra întârzieri la proiectele prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sau vor fi efectuate lucrări de proastă calitate.

De asemenea, există riscul reducerii capacităţii de absorbţie a fondurilor europene cu circa 20%, până în 2030, şi vor creşte cazurile de muncă nedeclarată sau sub-declarată, iar lucrătorii calificaţi vor pleca spre alte ţări din UE etc.