Toți care definesc granițele statelor lor în termeni civilizaționali, nicidecum naționali. Potrivit EurasiaReview, în discursul rostit la Băile Tușnad, în Transilvania, premierul ungar a reluat viziunile despre lume ale președinților Xi și Putin

Aceste opinii sunt expuse în Marea Chinei de Sud și în Ucraina, precum și în declarațiile liderului rus despre alte foste republici sovietice.

Este o viziune asupra lumii îmbrățișată și de membrii elitei naționaliste hinduse din India, care susține dreptul unei țări de a-și extinde granițele recunoscute la nivel internațional către state vecine locuite de alte etnii sau către teritorii și ape care, cândva, le-au aparținut.

Spre deosebire de Putin și Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi a avut grijă să evite sprijinul public pentru conceptul civilizaționalist Akhand Bharat (termen pentru conceptul de subcontinent indian unificat). Acest concept prevede o Indie care se întinde din Afganistan până în Myanmar și cuprinde Pakistanul, Bangladeshul, Nepalul, Bhutanul, Sri Lanka și Maldivele, arată EurasiaReview. 

Românii ar putea fi mai îngrijorați de remarcile rasiste, decât de ambițiile sale teritoriale

Premierul ungar a stârnit indignare pentru că a spus că „Noi (ungurii) nu suntem o rasă mixtă… și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, adăugând că țările în care europenii și non-europenii se amestecă „nu mai sunt națiuni”, ci ”conglomerații de popoare” și nu mai fac parte din ceea ce el vede ca fiind „lumea occidentală”.

Românii ar putea fi mai îngrijorați de remarcile rasiste ale lui Orban, decât de ambițiile sale teritoriale. Capacitatea premierului Orban de a-și expune pretențiile teritoriale, din punct de vedere militar, este mult mai redusă decât cea a omologilor săi din Rusia și China.

Orban împărtășește resentimentele președintelui Putin și ale liderului chinez Xi față de greșelile istorice despre care cred că trebuie rectificate, indiferent de dreptul internațional.

De ce nu îl deranjează modificarea granițelor cu forța

Discursul lui pare să promită că va anula ceea ce el consideră un Dictat nedrept. Atitudinea sa revanșardă poate explica de ce modificarea cu forța a granițelor naționale, de către Rusia, în Ucraina, nu îl deranjează. Orban a sugerat că definiția Ungariei mari include Transilvania și alte regiuni din Bazinul Carpatic, dincolo de granițele Ungariei pe care le populează etnicii maghiari.

Insistând că lumea are datorii față de Ungaria, Orban a afirmat că țara sa a fost condusă de ideea „că ni s-a luat mai mult decât ni s-a dat, că am plătit facturi care nu trebuiau plătite”.

În plus, Orban a sugerat implicit o revizuire sau o anulare a Tratatului de la Trianon, care a privat Ungaria de o mare parte a teritoriului său dinaintea Primului Război Mondial.

Nemulțumirile și naționalismul rasial

Nemulțumirile premierului Orban și naționalismul rasial ar putea fi o parte din motivele pentru care liderul ungar a fost un fel de ”Gică Contra” al Europei, refuzând să sancționeze Rusia pentru invadarea Ucrainei.

Spre deosebire de UE, care vrea să desprindă de gazul rusesc Rusia, Orban a insistat că „nu vrem să renunțăm să obținem energie din Rusia, pur și simplu vrem să nu o mai obținem exclusiv din Rusia”.

Este puțin probabil ca discursul lui Orban să ușureze sarcina lui Tibor Navracsics, ministrul Dezvoltării regionale și fost comisar al UE. Navracsics a sosit la Bruxelles pentru a convinge UE să elibereze 15 miliarde de euro în fonduri de recuperare post Covid, în contextul unui proces disciplinar fără precedent care ar putea duce la suspendarea finanțării UE din cauza încălcărilor statului de drept de către Budapesta.

Până acum, sprijinul lui Viktor Orban pentru Rusia l-a izolat în Europa și a provocat tensiuni în grupul de la Vișegrad. Polonia și Cehia s-au retras de la întâlnirea grupului din cauza sprijinului indirect al Budapestei pentru acțiunile Moscovei în Ucraina.