Dacă în România s-ar face un referendum astăzi privind reintroducerea pedepsei cu moartea în ceea ce priveşte corupţia, mi-e teamă că majoritatea populaţiei ar vota pentru reintroducerea acesteia, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
‘Arabii cred că sunt mai evoluaţi în această privinţă decât chinezii, dar ţine de practici locale, de o anumită cultură locală. Poate că la noi astăzi, dacă s-ar face un referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea, mi-e teamă că majoritatea populaţiei ar vota pentru reintroducerea acesteia. Vă daţi seama ce ar fi cu sistemul nostru judiciar, încă neosificat, să dăm astfel de decizii la care orice revizuire ulterioară devine inutilă. Din fericire pentru noi suntem salvaţi, pentru că Uniunea Europeană interzice reintroducerea pedepsei cu moartea, atunci alţii au rezolvat pentru noi această temă’, a spus Vosganian.
Un fost ministru al Căilor ferate din China a fost condamnat, recent, la pedeapsa capitală, dar aplicarea acesteia este amânată pentru doi ani, într-un prim mare proces anticorupţie sub preşedinţia lui Xi Jinping. În sistemul juridic din China, pedeapsa cu moartea este, în general, comutată cu închisoarea pe viaţă, a anunţat agenţia oficială China Nouă, preluată de AFP.
Liu Zhijun, ale cărui acţiuni au afectat profund imaginea conducerii Căilor ferate chineze, a fost condamnat de un tribunal din Beijing pentru luare de mită şi abuz de putere. Vastul scandal în care este implicat pune în cauză circa 800 milioane de yuani (101 milioane de euro).
Potrivit instanţei, fostul responsabil al Căilor ferate chineze, făcând uz de atribuţiile ce îi reveneau în diferite posturi în sectorul feroviar al ţării, a primit mită în sumă de 64,6 milioane de yuani, între 1986 şi 2011, în schimbul promovării în funcţie a unor persoane sau pentru atribuirea de contracte în mod arbitrar. Legislaţia chineză prevede pedeapsa capitală pentru infracţiuni pornind de la 100.000 de yuani.
Liu Zhijun a fost numit în 2003 la conducerea Căilor ferate din China şi revocat din funcţie în 2011. În noiembrie 2012 a fost exclus din funcţiile pe care le deţinea în cadrul Partidului Comunist chinez (PCC).
Tribunalul a constatat că el a cauzat ‘un prejudiciu considerabil binelui public, intereselor de stat şi ale poporului’.
Devenit preşedinte în luna martie, Xi Jinping a promis să se angajeze în lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile de guvernare, un flagel care, potrivit afirmaţiei sale, ameninţă viitorul partidului unic de guvernământ. AGERPRES