„Viziunea pe care o vom prezenta în cadrul strategiilor din acest an porneşte de la faptul că România are nevoie de un nou proiect naţional. Din 1990 încoace am avut un singur proiect naţional pe care l-au urmat toate formaţiunile politice şi pe care l-a susţinut opinia publică, și anume integrarea în Uniunea Europeană. Noi ne-am integrat şi în NATO, însă integrarea în NATO a fost mai degrabă rezultatul unei voinţe politice decât rezultatul unui voinţe de structură. Mutaţiile s-au produs odată cu Uniunea Europeană”, a spus ministrul.
Acesta a subliniat că, între timp, s-a ajuns la concluzia că România nu este competitivă, ci doar complementară şi acest lucru se vede prin faptul că majoritatea traseelor sunt într-un singur sens. ”Or, atunci când ţările sunt comparabile, traseele sunt în dublu sens. Într-un singur sens este traseul privind circulaţia persoanelor, oamenii de la noi pleacă să muncească, nu vin doctori din Marea Britanie să muncească în România. Traseul capitalurilor este de la ei către noi”, a susţinut Vosganian.

În opinia sa, cuvântul cheie este competitivitate. Iar, într-o economie modernă, primele resurse sunt informaţia, comunicarea, managementul, mai ales managementul riscului, înţelegerea timpului ca resursă economică, şi pe urmă banii. În acelaşi timp, trebuie să cultivăm, din nou, spiritul antreprenorial. Toate acestea fac parte dintr-o strategie de politică industrială.

El a mai afirmat că România trebuie să reducă birocraţia, iar acest lucru va fi prevăzut în Strategia de Reindustrializare a României. Totodată, este necesar să existe un suport informatic al întregii administraţii. În ceea ce priveşte relaxarea fiscală, ministrul  a declarat ca, atat CAS-ul, cat si TVA-ul vor trebui reduse la nivelul existent in timpul mandatului sau anterior de ministru, din 2008, cand CAS-ul era 39,5%, iar TVA-ul – 19%.

Ministrul a mai arătat că aceia care fac afaceri în România, respectiv companiile internaţionale, trebuie să aibă în vedere să investească, să modernizeze, astfel încât „într-o bună zi” să ofere salarii mai mari, pentru că românii nu vor trăi „veşnic cu salarii medii nete de 350 de euro”. Potrivit ministrului Economiei, anumite firme care îşi reduc activitatea în Europa îşi găsesc locul în România, cum este cazul firmei Ford, pentru că aici salariile sunt mai mici, dar nu se poate construi o economie pe salarii mici, pentru că nu suntem „o economie primitivă, o anexă complementară a economiilor mari”. El crede că salariile trebuie să fie corespunzătoare cu producţia.

Din 1990 România a pierdut circa 10 miliarde de euro

Varujan Vosganian a declarat, de asemenea, că din 1990 România a pierdut circa 10 miliarde de euro din cauza migraţiei, iar atâta timp cât va avea sub şase milioane de salariaţi, ţara noastră va fi în stare de deficit, iar sistemul de pensii şi asigurări de sănătate nu va putea fi echilibrat.

Vosganian consideră, totodată, că un ministru nu ar trebui să aibă nicio companiei în administrare şi că, în percepţia publică românească, un ministru  este un “supradirector” şi este cu atât mai puternic cu cât are mai multe companii pe care le administrează, ”Treaba unui ministru este alta. Eu, de pildă, sunt un ministru foarte puternic pentru că sunt şi ministrul Renault, Ford, Oltchim, industriei siderurgice. Sunt ministrul industriei din România, şi de stat şi privat. Eu nu sunt director la Cuprumin sau la Plafar”, a mai afirmat ministrul Economiei.

Potrivit acestuia, România trebuie să refacă manualul de geografie economică, dar şi hărţile economice care au dispărut din şcoli şi birouri. Vosganian susţine că  are în vedere patru mari strategii care se referă la reindustrializare, inovare, diplomaţia economica şi cea privind modernizarea rurală, care are şi ea o puternică componentă industrială. Ministrul a mai spus că reindustrializarea ţării nu este un proiect simplu de făcut. “Trebuie să ardem etape şi să începem cu industria de vârf, unde România poate străluci, nu cu sectoare economice unde alte ţări au făcut deja performanţă. Putem începe cu sectorul IT&C, industria laserului şi automobile electrice.”

Ministerul Economiei a început, în această săptămână, seria de întâlniri pe industriile sectoriale în cadrul proiectului de elaborare a Documentului de Politică Industrială. Până acum au avut loc întâlniri cu reprezentanţii industriei textile şi pielărie, cu cei ai industriei farmaceutice şi ai companiilor de profil, cu industria lemnului, urmând ca zilele următoare să aibă loc, la sediul ministerului, reuniuni cu reprezentanţii tuturor ramurilor. De asemenea, pe site-ul Ministerului Economiei a fost creată o secţiune specială dedicată proiectului Strategiei de reindustrializare, unde se vor regăsi toate informaţiile referitoare la acest subiect. Au fost create, în acelaşi timp, două adrese speciale de e-mail, unde pot fi trimise propuneri, sugestii, observaţii etc. referitoare la proiectul Strategiei de reindustrializare.

Varujan Vosganian a declarat că săptămâna viitoare ministerul pe care îl conduce va începe privatizările, iar primele societăţi care vor fi scoase la vânzare sunt Plafar şi Sanevit, urmate de şantierele navale de la Mangalia şi de prezentarea planului de reorganizare la Oltchim, pentru care ar exista şase, şapte firme interesate de privatizare. Varujan Vosganian a mai afirmat că în perioada următoare va prezenta şi caietul de sarcini pentru parteneriatul de la Cuprumin.