Deşi susţin că proiectul bugetului pentru anul viitor a fost finalizat de mai bine de o lună, reprezentanţii Executivului dau explicaţii confuze atunci când sunt întrebaţi de ce nu au aprobat încă proiectul ca să îl transmită Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Motivul invocat cel mai frecvent pentru amânarea deciziei este blocajul din Legislativ cauzat de legea pensiilor şi, mai nou, de cea a salarizării unitare pe care Executivul urmează să-şi asume răspunderea. Potrivit oficialilor guvernamentali, bugetul nu poate fi aprobat fără o lege a salarizării aflate în vigoare pentru că cele două acte sunt interdependente.
Chiar dacă justificarea este corectă, întârzierea în adoptarea bugetului este foarte mare, iar şansele ca acesta să fie votat de Parlament până pe 15 decembrie scad vertiginos de la o zi la alta. Însă legea bugetului reprezintă o condiţie foarte importantă pentru continuarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi primirea următoarei tranşe de 900 milioane euro din împrumut în ianuarie. „Aprobarea de către Parlament a bugetului pe 2011 care să reflecte aceste angajamente, inclusiv o TVA de 24%, va reprezenta un criteriu structural de referinţă pentru mijlocul lunii decembrie“, se angajează autorităţile române în scrisoarea de intenţie trimisă FMI în septembrie. În acelaşi document, Guvernul precizează că îşi asumă printre noile condiţionalităţi ale acordului aprobarea de către Parlament a bugetului agreat pentru 2011, până pe 15 decembrie.
Plângerile opoziţiei
Având în vedere că, până la acest termen, ca şi până la încheierea actualei sesiuni parlamentare, mai sunt circa trei săptămâni, este puţin probabil ca acest „criteriu de referinţă“ să fie îndeplinit.
În acest context, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, convocat de opoziţie, a decis să-i trimită premierului Emil Boc o scrisoare prin care să îl atenţioneze asupra întârzierii adoptării legii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale.
„Am luat hotărârea să trimitem o scri­­soare premierului, să-i atragem aten­ţia asupra acestei întârzieri absolut nejus­ti­ficate, care poate duce la neadoptarea proiectelor de lege până la sfârşitul anului, astfel încât unele dintre proiectele internaţionale, inclusiv acordul cu FMI, să fie afectate de această neglijenţă sau lipsă de responsabilitate a Guvernului“, a declarat Adrian Năstase.
De altfel, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, avertiza recent: „Îi îndemnăm pe legiuitorii din toate partidele politice să aprobe un buget responsabil pentru 2011 şi reformele necesare pentru a asigura un viitor mai stabil şi prosper pentru România. Suntem încrezători că vom putea să procedăm conform calendarului în vederea aprobării celei de-a şasea revizuiri a acordului în board-ul FMI de la începutul lunii ianuarie odată ce toate condiţiile au fost îndeplinite“. Executivul nu a pus nici măcar în dezbatere publică proiectul de buget. Principalele sale prevederi se află în scrisoarea către FMI: ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, cheltuieli de personal de 39 miliarde lei, eliminarea celui de-al 13lea salariu, a primelor de vacanţă şi a subvenţiilor pentru încălzire şi menţinerea pensiilor la nivelul din 2010.
Amânarea votului pe buget nu este o noutate, în ultimii doi ani legea bugetară fiind aprobată în sesiune extraordinară, din lunile ianuarie-februarie.
Legea bugetului pe 2011 va fi gata imediat după finalizarea legii de salarizare unitară a personalului bugetar pentru că aceasta trebuie să stea la baza bugetului.
Emil Boc, prim-ministrul Românie.