Guvernul susţine legea graţierii în forma propusă iniţial, a spus miercuri premierul Sorin Grindeanu, precizând că nu susţine amendamentele adoptate miercuri de Comisia juridică a Senatului.
„Am mai spus-o şi o repet: Guvernul susţine legea graţierii în forma propusă iniţial. Amendamentele adoptate astăzi de Comisia juridică a Senatului, referitor la graţierea faptelor de corupţie, nu au susţinerea Executivului„, a scris Grindeanu pe Facebook.
Senatorii jurişti au votat miercuri un amendament la proiectul legii pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate prin care se graţiază persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă. De asemenea, sunt graţiate fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia sau fapte săvârşite de funcţionari străini sau în legătură cu aceştia.
CSM despre despăgubiri în caz de grațiere
Judecătoarea Andreea Uzlau, reprezentantul CSM, a afirmat miercuri că infracţiunilor de corupţie, propuse de senatorii jurişti pentru graţiere, nu le este specifică noţiunea de despăgubiri, urmând ca persoanele condamnate şi graţiate pentru asemenea fapte să nu aibă nimic de plătit.
„Nu putem vorbi de plata despăgubirilor în cazul infracţiunilor de corupţie pentru că acestor infracţiuni nu le este specifică noţiunea de despăgubiri. Deci aceste persoane, odată graţiate, nu vor avea nimic de plătit în perspectiva textului pe care tot dvs l-aţi introdus mai devreme, care se referă la plata despăgubirilor în doi – trei ani. La infracţiuni de corupţie vorbim de confiscări, nu de despăgubiri. Deci ele nu vor fi supuse acestei condiţionări de a plăti ceva în următorii doi – trei ani în condiţiile actualei legi de graţiere. Sigur rămân supuse dreptului comun privind executarea măsurilor de siguranţă ale confiscării şi confiscării extinse”, a explicat judecătoarea Andreea Uzlau, în Comisia juridică a Senatului, la dezbaterile privind proiectul de lege referitor la graţiere.
Ea a atras atenţia că România a aderat la o serie de convenţii internaţionale împotriva corupţiei şi are obligaţia de legiferare.
„Ar trebui ca şi în cazul altor infracţiuni să aveţi în vedere urmările produse de infracţiuni şi importanţa valorii sociale. Ce semnal transmitem în exterior în momentul în care vom graţia o anumită infracţiune deşi nu avem în cazul unor infracţiuni niciun condamnat în penitenciar? Deci numărul de persoane condamnate este irelevant din perspectiva aprecierilor pe care tot dvs le-aţi făcut mai devreme. În altă ordine de idei, avem o serie de convenţii internaţionale împotriva corupţiei la care am aderat şi prin prisma cărora avem obligaţia de legiferare. Probabil că prin această prismă ar trebui să vorbim şi de cumpărarea de influenţă”, a adăugat Andreea Uzlau, şeful Direcţiei legislative din CSM.
Senatorii jurişti au votat miercuri un amendament la proiectul legii pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate prin care se graţiază persoanele condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă. De asemenea, sunt graţiate fapte săvârşite de către membrii instanţelor de arbitraj sau în legătură cu aceştia sau fapte săvârşite de funcţionari străini sau în legătură cu aceştia.
AGERPRES
