În ultimii ani, cele două județe din Moldova nu au reușit să reducă din decalajul pe care îl au față zonele dezvoltate ale țării. Cel mai fidel indicator este lipsa investițiilor.
Vrancea și Vaslui sunt două județe care au ajuns să fie puternic industrializate înainte de ’90, însă după căderea regimului comunist acestea au început să regreseze. Astăzi, nivelul de trai în cele două județe din Moldova este unul foarte scăzut. Vaslui are un PIB/locuitor de 3.931 euro (cel mai mic din regiunea Nord-Est), iar Vrancea, de 5.377, cel mai mic din Sud-Est, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru 2016. Vaslui se află la limita de sud a regiunii din care face parte, în timp ce Vrancea se întinde la limita nordică a regiunii Sud-Est. Diferenţa dintre cele două judeţe arată şi discrepanţa dintre cele două regiuni. Dacă în Nord-Est lider este judeţul Iaşi, cu un PIB de 6.626, în Sud-Est liderul Constanţa are o valoare mult mai ridicată, 11.942 euro.
În ceea ce priveşte salariul mediu lunar net, nivelurile sunt aproape egale: Vrancea -1.528 lei, Vaslui – 1.529 lei, ambele destul de mult sub media naţională, de 1.998 lei. Aceasta, însă, în condiţiile în care Vaslui are o rată a şomajului de 10,8%, aproape dublă comparativ cu Vrancea (5,5%).
Performanțele slabe survin în urma lipsei de investiții sau chiar a pierderii unor fonduri importante. Autoritățile din Vaslui au recunoscut faptul că proiectul de 100 milioane euro, prin care urmau să fie reabilitate stațiile de tratare și epurare, plus rețelele de apă din tot județul, a fost un eșec total. Conform unui raport al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal (APC) Vaslui, cinci contracte de reabilitare a rețelelor de apă și canal, plus diverse stații de pompare din Vaslui nu s-au realizat până la termenul limită, 31 decembrie 2015, din cauza unor licitații fără sfârșit, toate ofertele fiind, de fiecare dată, respinse. Numai în acest caz, Vasluiul pierde lucrări de aproape 230 milioane lei (50 milioane euro), bani care se întorc la Uniunea Europeană. Din punct de vedere al investiţiilor străine, judeţul Vaslui ocupă unul din ultimele locuri la nivel naţional, din cauza poziţiei geografice, dar şi a imaginii nu tocmai favorabile pe care o are în ţară.
Fără autostradă în următorii 10 ani
În ultimii 15 ani, autostrada pentru Moldova a rămas un slogan electoral pentru fiecare minstru al Transporturilor. În planurile Ministerului Transporturilor, până în 2023, județul Vrancea ar trebui taversat de o autostradă care să lege Capitala de Iași.
Județul Vrancea este traversat dinspre sud pe E85 (DN2) din direcția București-Buzău prin Focșani spre Bacău, DN23 care sigură legătura cu Brăila-Galați și DN2D din direcția Târgu Secuiesc.
Pentru județul Vaslui, în planurile Ministerul Transporturilor, nici măcar nu există o autostradă trasată pe hărțile prezentate. Singurul drum național important este E581, care face legătura între Bucureşti şi Chişinău, prin Huşi, pe la punctul de frontieră Albiţa.
Vasluiul își asigură subzistența din agricultură
Economia judeţului Vaslui are un caracter predominant agrar, datorită suprafeţei mari de teren agricol şi numărului ridicat de persoane care locuiesc în mediul rural.
În perioada comunistă zona a cunoscut industrializarea forţată pentru a reduce decalajul faţă de celelalte judeţe ale ţării. Au fost construite fabrici, iar forţa de muncă a fost instruită pentru industria textilă, alimentară, a lemnului sau a construcțiilor de mașini și utilaje.
După căderea comunismului, întreprinderile din zonă au fost scoase la vânzare, iar în prezent cea mai mare parte a unităţilor industriale este în proprietate privată. Multe dintre întreprinderi au mari dificultăţi de adaptare la noile cerinţe ale economiei de piaţă. Cea mai importantă ramură industrială este industria uşoară: ţesături, confecţii, tricotaje, încălţăminte. Alte produse reprezentative pentru judeţ sunt rulmenţii, aparatele de măsură şi control, mobila și produse alimentare.
Cele mai mari companii din județ activează în sectorul agricol: Plantagro, Comcereal sau Safir. Plantagro a fost înfiinţată în anul 2001, în momentul în care investițiile în agricultură nu erau între cele mai sigure şi profitabile. Astăzi, compania are o cifră de afaceri de 246 de milioane de lei. Amplasată în partea de Sud-Est a Moldovei, firma pune la dispoziţia fermierilor cereale, plante tehnice și o serie de servicii.
Un al business important din zonă este Comcereal, deținut de omul de afaceri Adrian Porumboiu. În 2014, fermierul a obținut o cifră de afaceri de 209 milioane de lei. Însă Comcereal nu mai este la fel de profitabil ca în anii anteriori, de aceea există zvonuri în piață că Porumboiu și-ar fi vândut afacerile din agricultură către grupul Trans-Oil.
Familia Safir deţine supremaţia în sectorul avicol din Vaslui prin grupul de firme SC Safir SRL, SC Sagem SRL, SC Nutriva SRL şi SC Safi- Star SRL. Înfiinţat în urmă cu mai bine de 23 de ani, grupul Safir a reuşit să-și impună pe piaţă produsele din carne de pasăre și a ajuns la afaceri de peste 52 de milioane de euro. În ultimul timp, familia Safir a investit 600.000 de euro în echipamente tehnologice şi în extinderea spaţiilor de producţie. O altă investiţie notabilă a mai fost cea de un milion de euro în fabrica de nutreţuri combinate Nutriva. Familia Safir mai deţine un abator, două ferme de creştere a puilor şi o fabrică de făinuri proteice. Pentru 2015, vasluienii au avut în plan investiții de 800.000 de euro în maşini de transport pentru furaje, în echipamente de laborator, în parcul auto şi în amenajarea birourilor.
Confecțiile și vinificațiafac legea în Vrancea
Deşi este unul dintre judeţele mici ale ţării, Vrancea a fost destul de bine industrializat. Acest proces a început în anii 1960, și a avut implicaţii directe în ceea ce privește creşterea economică. De asemenea, a determinat migrarea populaţiei către mediul urban. Astăzi, singurele afaceri care mai dăinuiesc în Focşani sunt în domeniul confecţiilor, unde lucrează aproximativ 10.000 de persoane, dar şi în vinificaţie şi industrie alimentară. Totuși, cel mai mare business, Vrancart, se ocupă cu producția de hârtie. Cu afaceri de 197 de milioane de lei, compania are peste 900 de angajați în Adjud.
Un jucător important din industria textilă este Pandora Prod. Compania trimite la export întreaga producţie, în valoarea de 35 de milioane de euro. Producătorul de textile trimite hainele realizate local către Marea Britanie, Germania, Spania, Italia şi Franţa, unde are clienţi premium şi de lux precum Ted Baker, Cos (parte a grupului H&M), Hugo Boss, Comptoir de Cotonniers şi Massimo Dutti (parte a grupului Inditex, din care face parte şi Zara). În 2014, Pandora Prod a avut o cifră de afaceri de 154,9 milioane de lei.
În ceea ce privește sectorul viticol, Vincon deține supremația în Vrancea. Anul trecut, Vincon Logistic din Focșani a înregistrat o cifră de afaceri de 68 de milioane de lei.
Judeţul Vaslui în cifre
Populaţie totală: 395.499 persoane
(la recensământul din 2011)
Produs Intern Brut: 6,7 mld. lei
Creşterea reală a PIB: 4,3%
Număr mediu de salariaţi: 53.500
Câştigul salarial mediu net lunar:
1.529 lei
Rata şomajului: 10,8%
Judeţul Vrancea în cifre
Populaţie totală: 340.310 persoane (la recensământul din 2011)
Produs Intern Brut: 7,9 mld. lei
Creşterea reală a PIB: 5,5%
Număr mediu de salariaţi: 53.300
Câştigul salarial mediu net lunar: 1.528 lei
Rata şomajului: 5,5%