Cei mai mulţi dintre românii care au decis să plece la muncă în străinătate sunt tineri până în 30 de ani. Această categorie de vârstă este cea mai afectată de şomaj. Anca Pol are 25 de ani şi a absolvit acum doi ani Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din Cluj. A venit în Bucureşti, unde a reuşit să-şi găsească un post pe un salariu modest. De aceea, s-a decis să plece în Belgia la un masterat şi, în paralel, munceşte part-time. După absolvirea
Cei mai mulţi dintre românii care au decis să plece la muncă în străinătate sunt tineri până în 30 de ani. Această categorie de vârstă este cea mai afectată de şomaj.
Anca Pol are 25 de ani şi a absolvit acum doi ani Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din Cluj. A venit în Bucureşti, unde a reuşit să-şi găsească un post pe un salariu modest. De aceea, s-a decis să plece în Belgia la un masterat şi, în paralel, munceşte part-time. După absolvirea cursurilor, Anca Pol intenţionează să se stabilească acolo. România nu-i oferă prea multe şanse profesionale. Opţiunea tinerei Anca Pol este emblematică pentru tânăra generaţie din România: ţara pare „că-ţi pune beţe în roate“ şi, vorba cântecului, „te vrea prost“.
Un studiu recent al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă, finanţat de către Comisia Europeană, arată că, în cele mai multe din statele Uniunii Europene, tinerii sunt cei mai afectaţi de şomaj. În România, rata şomajului este de 18% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, raportată la o rată generală a şomajului de 8,5%. La acest capitol stăm mai bine decât Grecia (47%), dar mai prost decât Slovenia (16,2%), Finlanda şi Cipru (fiecare cu o rată de 8,7%). Dar nici tinerii europeni care au un loc de muncă nu se declară mulţumiţi de condiţiile oferite de angajatori. Cei „fericiţi“ se regăsesc în sectorul financiar, la polul opus aflându-se lucrătorii din agricultură.
Una dintre explicaţiile nemulţumirilor este legată de nivelul minim al salariilor din fiecare ţară. Bulgarii sunt cel mai prost plătiţi din Europa, cu doar 0,36 euro/oră, urmaţi de români (0,4 euro/oră). Slovacii câştigă dublu faţă de noi, iar ungurii primesc 1,21 de euro pe oră.
Cu un salariu minim de numai 0,4 euro/oră, nu este de mirare că tot mai mulţi dintre tinerii din ţara noastră îşi caută un loc de muncă în străinătate. Ei se adresează fie Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), fie firmelor de recrutare (datele fiind centralizate la Inspecţia Muncii – IM), fie direct unui angajator.
În 2005, prin intermediul OMFM au plecat la muncă în străinătate circa 28.500 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, ceea ce reprezintă 67% din numărul total al contractelor. În acelaşi an, IM a intermediat 8.600 de contracte de muncă peste hotare pentru tinerii între 18 şi 29 de ani. Ca pondere, acestea reprezintă 76% din numărul total al contractelor în străinătate intermediate de IM. În 2006, numărul tinerilor care au plecat prin OMFM a crescut cu 28%, iar al celor care au reuşit să fie intermediaţi de IM s-a majorat cu 20%. Aproape 55% din aceştia şi-au găsit de lucru în Statele Unite, iar restul, în ţările UE.
„Migrarea tinerilor poate avea consecinţe pozitive, dacă ne referim strict la avantajele materiale sau la dezvoltarea profesională a acestora. Aspectele negative se reflectă la deficitul de forţă de muncă şi la reducerea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale etc“, susţine Daniela Andreescu, secretar de stat la Departamentul de Muncă în Străinătate (DMS).
În cazul tinerilor cu studii superioare, aceştia pleacă din ţară deoarece funcţiile-cheie din cadrul firmelor străine sunt ocupate fie de rudele patronilor, fie de conaţionalii acestora, relevă un studiu elaborat de DMS, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă şi Universitatea Oradea. „Piloşii“ au salarii cu mult mai mari decât angajaţii români, susţine acelaşi document.
Pe de altă parte, unele companii multinaţionale caută tineri români cu pregătire universitară pentru posturi în străinătate. Monica Vrăbiescu, director general Hill International, susţine că „multinaţionalele sunt interesate de persoane de până în 30 de ani pentru posturi manageriale. Cele mai multe solicitări sunt în IT, dar sunt căutaţi şi ingineri, în special cei din domeniul construcţiilor. Majoritatea posturilor sunt pentru Germania, Italia, Austria şi Marea Britanie, unde salariile sunt de două trei ori mai mari decât în ţară“.
18%
este rata şomajului în rândul tinerilor români cu vârsta între 15 şi 29 de ani, raportată la o rată generală a şomajului în ţara noastră de 8,5 procente