După ce Asociaţia Română a Băncilor a încheiat un protocol cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru furnizarea de informaţii, băncile au început să anunţe parteneriate individuale.

Însă, procedura care este prezentată ca o facilitate pentru client, pe motiv că nu îl mai obligă să mai aducă la bancă adeverinţa de salariu, este, mai degrabă, un avantaj al băncii. În fapt, clientul nu are posibilitatea de a opta dacă vine cu adeverinţa de la firma angajatoare sau dacă semnează formularul prin care îşi dă acordul pentru a fi verificat de bancă la ANAF.

Facilitate, dar obligatorie

„Poate să aducă şi adeverinţa, dacă doreşte, însă tot va fi obligat să semneze formularul, pentru că verificarea în baza de date a ANAF este mai sigură (pentru bancă – n.r.) decât adeverinţa de venit“, a declarat funcţionarul unei bănci care oferă clienţilor această „facilitate“.

Măsura suplimentară de siguranţă la acordarea unui împrumut unei persoane fizice este intitulată de bănci „Acord de consultare şi prelucrare a informaţiilor din bazele de date ale Ministerului Finanţelor Publice, ANAF“ sau „Acord de consultare a veniturilor din baza de date ANAF“. Formularele  se semnează în agenţie şi înlocuiesc adeverinţa de venit. În aceste condiţii, cei care nu intenţionează să se expună suplimentar în faţa inspectorilor fiscali, trebuie să se gândească de două ori înainte de a solicita un credit bancar.

Până acum, trei bănci au anunţat oficial că practică această metodă, respectiv Idea Bank (fosta Romanian International Bank), Raiffeisen Bank şi ING Bank, în timp ce, restul au rămas la vechea formulă, cu adeverinţă de venit şi fişa fiscală aferentă anului anterior celui în care se solicită creditul. Un alt avantaj mai puţin evident pentru client şi mai mult pentru bancă este cel referitor la dobânzile solicitate de instituţiile de credit pentru aceste împrumuturi destinate persoanelor fizice.

Marje ridicate

Media calculată de Banca Naţională a României pentru creditele acordate în luna august se situează la peste 10% pe an (mai exact 10,22% pentru împrumuturile noi de consum pe maxim 5 ani). Dacă este luat în calcul faptul că indicele ROBOR la 3 luni (care este baza de calcul pentru cele mai multe credite acordate în lei) este, în medie, 1,5% pe an, rezultă o marjă aplicată de bancă, tot în medie, de peste 8,7 puncte procentuale.  Mai mult, băncile percep dobânzi diferenţiate, mai mici de la cei care îşi încasează salariul în cont la bancă, dacă aleg o asigurare de viaţă şi/sau şomaj de la o companie agreată, şi mai mari pentru ceilalţi.  Dacă analizăm doar cele trei bănci care au anunţat promoţii pentru creditele de consum, cu verificare la ANAF, observăm că ING acordă creditele de consum la o dobândă nominală de 8,95% pe an pentru clienţii băncii şi de 10,45% pe an pentru ceilalţi clienţi. La Raiffeisen Bank, creditul de consum de peste 7.000 de euro (echivalent lei) se acordă cu o dobândă nominală de 8,43%, iar pentru sume mai mici de 3.000 de eruo dobânda creşte la 12,43%. „Pentru clienţii care nu primesc salariul/pensia în cont la Raiffeisen Bank, se adaugă 1% la dobânzile de mai sus. Pentru clienţii ce nu aplică online pentru un credit se adaugă 0,6% la dobânzile de mai sus“, menţionează banca pe site-ul propriu.

Idea Bank anunţă creditul de nevoi personale cu dobânda „începând de 7,22%“ pe an. Nu se ştie care este maximul de dobândă perceput de bancă. În plus, această instituţie practică un comision mai puţin întâlnit la celelalte bănci, respectiv comisionul de interogare la Biroul de Credit, de 5 lei.

Relansarea consumului pe credit

Noua strategie de atragere a clienţilor este consecinţa relansării creditelor de consum care au redevenit vedetele băncilor, după ce majoritatea celor acordate în perioada de boom, 2006 – 2008 au ajuns, într-un fel sau altul, la scadenţă. Acest fapt este reflectat şi de Banca Naţională a României care, pentru a mai atenua percepţia potrivit căreia băncile nu mai acordă credite, a început, recent, să publice şi datele cu privire la creditele nou acordate. Doar în luna august, au fost acordate credite de consum în moneda naţională, în sumă totală de 1,26 de miliarde de lei. Ritmul s-a mai temperat, după ce, în iunie, volumul de credite acordate într-o singură lună depăşise două miliarde de lei, valori întâlnite doar în perioada dinaintea crizei.