Este evident că toți ne dorim produse cât mai bune și care să corespundă cerințelor și așteptărilor noastre în calitate de clienți, însă în fapt nu întotdeauna ne putem da seama cu ușurință care este calitatea optimă a unui produs. De cele mai multe ori, cu greu realizăm că produsele cumpărate de noi în România sunt diferite din punct de vedere calitativ față de cele din Cehia sau Italia de exemplu, în condițiile unui preț comparabil.

Prin diferență de calitate (dublu standard de calitate) se înțelege orice abatere de la compoziție și/sau textură a produsului, în condițiile afișării aceluiași ambalaj sau a unuia similar și comercializării sub numele aceluiași brand. Potrivit acestei noțiuni se poate lua în considerare și fenomenul cunoscut sub numele de „scădere a calității”. Acesta este întâlnit la anumite produse și desemnează utilizarea unui prim produs de calitate foarte bună cu scopul de a atrage atenția clienților, urmând de o scădere treptată a calității produsului prin modificarea ingredientelor, dar păstrarea aspectului exterior, ambalajului și strategiei de marketing.

Preocupate de acest aspect important pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor lor, unele state membre ale UE (Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România) au semnalat anumite discrepanțe între produsele oferite local și cele din alte state. Comparația a fost făcută în special cu produsele livrate în țările din Vestul Europei, motiv pentru care s-au finanțat și demarat studii în scopul comparării calității anumitor produse.

Importanța subiectului derivă din multitudinea de actori și de legi implicate, atât la nivel local, cât și european. O mărturie care atestă amploarea suspiciunilor este dată de discursul ținut de fostul președintele Comisiei Europene în anul 2017, în care se menționa dorința de a lupta împotriva oricăror abateri de la standardele UE în materie de calitate, precum și nevoia de a dezvolta noi metodologii care să ateste niveluri comparabile de calitate.

Cu toate acestea, firme din industria alimentară nu au fost de acord cu această inițiativă, susținând că produsele au ingrediente diferite deoarece și consumatorii sunt diferiți, și implicit sunt diferite preferințele și gusturile lor. Firma Jacobs, de exemplu, a susținut că în anumite țări consumatorii de cafea ar putea prefera o cafea mult mai dulce, în defavoarea uneia mai amăruie și deci cu mai multă cafeină.

Deși gusturile cu siguranță diferă de la un consumator la altul, cei care consideră că legislația privind dublul standard de calitate ar trebui să fie mai strictă susțin că nu este corect ca produse care se găsesc în marile lanțuri de supermarketuri prezente în țări din Estul și Vestul Europei să conțină ingrediente diferite, dar să fie comercializate într-un ambalaj similar.

Un studiu realizat la inițiativa Comisiei Europene în anul 2019 a avut ca obiectiv evaluarea unor produse selectate din 19 state membre UE în termeni de compoziție a ingredientelor și ambalare. România s-a aflat printre statele care nu a trimis informații despre calitatea produselor, deși s-ar putea afla în rândul țărilor în care produsele comercializate nu sunt identice cu cele din Vestul Europei. În urma studiului, s-a constatat că din 1380 de mostre a 128 de produse, 33% dintre acestea aveau compoziție identică  și ambalaj similar, 27 % fiind diferite complet ca ingrediente și design de prezentare, 9% aveau o altă compoziție, deși ambalajul arăta la fel, 22% aveau ingrediente diferite, dar ambalaj similar, iar pentru alte 9% dintre produse compoziția și ambalajul erau complet identice.

Un alt studiu, efectuat de Ministerul de Agricultură din Cehia, a presupus testarea mai multor borcane de cremă de alune Nutella din 21 de țări membre UE, iar rezultatele, în mod oarecum surprinzător, au arătat diferențe în ceea ce privește conținutul de cacao pentru țări ca Slovenia, Cehia, dar și Austria și Italia, în comparație cu Germania. De altfel, Nutella comercializată în Cehia are o nuanță mai deschisă decât cea consumată în Germania, iar chipsurile Lays din Cehia conțin ulei de palmier, spre deosebire de cele vândute în Germania care nu conțin deloc.

Chiar și lanțurile de supermarketuri au încercat să adreseze această chestiune la nivelul instituțiilor UE. „Regulamentele și directivele europene actuale ajustează siguranța alimentelor, dar conținutul acestora este reglementat la diferite niveluri”, explica purtătorul de cuvânt al Kaufland, Renata Maierlová, Cehia.

Cu toate acestea, deși produsele comercializate în statele europene sunt diferite în ceea ce privește lista de ingrediente, dar și ambalajul, nu întotdeauna este ceva rău. Ba chiar uneori s-a constatat că produsele care nu respectă rețeta originală sunt mult mai gustoase, ori chiar mai sănătoase. În ceea ce privește marile supermarketuri din România, Lidl se concentrează din ce în ce mai mult pe produse de înaltă calitate, abordând și alte tipuri de produse în afara celor distribuite de majoritatea retailerilor alimentari, prin intermediul mărcilor proprii care sunt distribuite în toată Europa. În Lidl catalog de oferte online poți găsi o întreagă gamă de produse Bio, destul de variate, pentru toate gusturile și la prețuri excelente!

Problema calității alimentelor în statele europene rămâne pe agenda UE, iar consumatorii statelor membre UE pot oricând sesiza autoritățile naționale cu privire la eventualele aspecte neconforme ale alimentelor. În România, ANPC este instituția care trebuie sesizată atunci când normele de protecție a consumatorilor nu sunt respectate, ori când consumatorii sunt induși în eroare în mod voit cu scopul de a crește profitul pentru vânzările anumitor produse.