În momentul restructurării, cei mai mulţi angajaţi disponibilizaţi primesc şi o sumă echivalând cu maximum trei salarii. Există însă şi companii care oferă peste 20 de plăţi compensatorii.
În ultimul weekend din februarie, câteva sute de angajaţi ai Romtelecom au demonstrat în faţa sediului central al companiei, reclamând intenţia conducerii de a concedia 600 de salariaţi, începând cu 1 mai.
Pentru cele câteva sute de mii de români care şi-au pierdut locul de muncă în ultimul de an, pretenţiile protestatarilor trebuie să fi părut uşor exagerate, ţinând cont de oferta companiei pentru cei ce urmează să rămână fără slujbă: sume compensatorii de până la 40 de salarii, în cuantum de maximum 14.000 de euro. Aceasta, în condiţiile în care toţi specialiştii contactaţi de Capital afirmă că media naţională în cazul concedierilor realizate în ultima perioadă nu depăşeşte trei plăţi compensatorii.
„Oferta include compensaţii duble faţă de cele care s-ar plăti în cazul unei concedieri colective, ceea ce nu este cazul acum, întrucât compania aplică o schemă de plecări voluntare, lansând această ofertă pentru salariaţii care nu mai sunt compatibili cu noile cerinţe de muncă valabile începând cu 1 mai“, spune Cristina Popescu, director de comunicare al Romtelecom. Condiţii care presupun, pentru angajaţii din Operaţiuni (departamentul cel mai afectat de această decizie), obligaţia de a fi apţi din punct de vedere medical pentru munca la înălţime şi de a deţine un permis de conducere valid. Trecând peste aceste detalii, compania nu face decât să continue procesul de restructurare demarat încă de acum 11 ani, când a avut loc achiziţia pachetului majoritar de către grupul elen OTE. Şi, dacă în momentul preluării, pentru Romtelecom lucrau 48.500 de angajaţi, în 2003 mai erau doar 30.000, iar în 2007, 12.512. Cea mai recentă diminuare serioasă a personalului a avut loc în 2008, an în care compania a concediat 2.200 de oameni. Cu un cost usturător, de nu mai puţin de 38 milioane de euro, reprezentând 15% din totalul costurilor anuale de personal.
Cel mai probabil, actuala restructurare nu va fi şi ultima, ţinând cont că, aşa cum subliniază Cristina Popescu, „Romtelecom are în continuare numărul cel mai mare de angajaţi de pe piaţa de comunicaţii, în timp ce numărul de clienţi încă este mai mic decât al altor operatori“. Pentru comparaţie, Orange şi Vodafone au, fiecare, maximum 3.000 de angajaţi, iar Cosmote, sub 1.500.
De ce atâta generozitate?
„Nu cred că putem vorbi despre acţiuni caritabile sau mecenat, deoarece aceste plăţi sunt menite să ajute la o despărţire cât mai lină şi la limitarea litigiilor pe care astfel de procese le pot antrena“, spune Viorel Gheţe, managing partner al BPI, compania de consultanţă care asistă Romtelecom în procesul de restructurare încă din 2008 şi care s-a ocupat, de-a lungul ultimilor doi ani, de unele dintre cele mai ample programe de restructurare din ţară, între care Petrom sau Distrigaz Sud. Plăţile compensatorii sunt menite nu numai să „închidă gura“ celor rămaşi fără loc de muncă, ci şi să prevină deteriorarea imaginii companiei, motiv pentru care, în cazul companiilor mari, mai ales, cuantumul lor va fi mai mare decât cel strict prevăzut de lege.
De multe ori, însă, nicio încercare a companiilor de a obţine înţelegerea foştilor angajaţi nu dă roade. Este şi cazul ArcelorMittal Galaţi, care, anul trecut, s-a lovit de proteste repetate ca urmare a disponibilizărilor anunţate la nivelul Uzinei Cocsochimice. Aceasta, în condiţiile în care oferta conducerii cuprindea o sumă fixă ce varia, în funcţie de vechimea angajatului, între 10.000 şi 25.000 de lei, la care se adăuga un pachet cuprins între opt şi 24 de salarii compensatorii. Pentru a înţelege de ce, în ciuda remunerării consistente, sindicatele au continuat să se declare nemulţumite (dovadă că, la capitolul imagine, combinatul gălăţean nu are deloc o percepţie pozitivă), este de ajuns o privire asupra revendicărilor enunţate de preşedintele sindicatului Solidaritatea, Gheorghe Tiber: „Am cerut celor de la combinat să acorde angajaţilor care pleacă pachete compensatorii egale cu cele acordate în Franţa. Pentru salariaţii care rămân în combinat să se plătească un salariu minim egal celui din Franţa“.
De altfel, companiile din metalurgie, precum şi cele din sectoarele auto, alimentar şi telecom, se numără printre cele mai darnice când vine vorba de acordarea de plăţi compensatorii, potrivit Monicăi Dona, human capital consultant în cadrul companiei de resurse umane Lugera & Makler. La polul opus se situează firmele mici care, neavând, majoritatea, contract încheiat la nivel de ramură, se limitează la prevederile contractului colectiv de muncă la nivel naţional, care impun acordarea unui salariu compensatoriu.
Companiile mici oferă, de obicei, maximum trei salarii. Multinaţionalele însă plătesc, în funcţie de vechimea în muncă, până la 20 de salarii. În unele cazuri s-a ajuns chiar şi la 30.
Sorina Donisa, CEO, APT
