Vremea de Paște: Temperaturi de primăvară veritabilă
Pe măsură ce ne apropiem de weekendul de Paște, vremea se anunță tot mai caldă și stabilă, amintind de zilele senine din Duminica Floriilor. Temperaturile cresc treptat, iar în București se vor atinge 23-25 de grade Celsius duminică, cu cer variabil, dar fără ploi.
În noaptea de Înviere, valorile termice se vor situa între 8 și 12 grade, cele mai ridicate în sudul țării. În zona montană, temperaturile vor fi mai scăzute și ar putea să apară ploi slabe, izolate.
Săptămâna următoare va aduce o vreme și mai caldă, cu maxime ce vor atinge chiar și 27 de grade în sudul țării, însă odată cu acestea vor crește și șansele de precipitații, care se vor extinde pe arii largi.
Martie 2025, cea mai caldă din istoria Europei
În ciuda vremii plăcute de Paște, climatologii trag un nou semnal de alarmă: Europa continuă să se încălzească accelerat, fiind continentul cu cea mai rapidă rată de creștere a temperaturii la nivel global.
Potrivit Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S), martie 2025 a fost cea mai caldă lună martie din istoria înregistrărilor meteorologice în Europa. La nivel global, a fost a doua cea mai caldă lună martie, după cea din 2024.
Datele indică faptul că, în 20 din ultimele 21 de luni, temperatura medie globală a fost cu peste 1,5°C mai mare decât în perioada preindustrială. Această depășire repetată a pragului critic accentuează temerile legate de intensificarea fenomenelor extreme.
Impactul schimbărilor climatice: Secetă, furtuni și incendii
Cercetătorii avertizează că această tendință de încălzire va aduce cu sine furtuni mai puternice, secete mai severe, inundații mai frecvente și incendii de vegetație de proporții. În 2024, aceste fenomene au provocat peste 300 de decese și au afectat mai mult de 400.000 de persoane.
Principalul responsabil, spun climatologii, este arderea combustibililor fosili, care generează gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul. Acestea rețin căldura în atmosferă, provocând un dezechilibru climatic tot mai accentuat.
În fața acestor riscuri, Uniunea Europeană a stabilit un obiectiv clar: atingerea neutralității climatice până în anul 2050. Asta înseamnă reducerea drastică a emisiilor și compensarea celor rămase prin soluții verzi – reîmpăduriri, tehnologii de captare a carbonului și eficientizarea energetică.
