Neil R. Kaye, om de știință al datelor climatice a vorbit despre modificările prin care a trecut Pământul în ultimii zeci de ani. Potrivit acestuia, din 1880, temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut cu 0,07°C (0,13°F) în fiecare deceniu.

Deși în primă fază numărul respectiv poate părea neglijabil, în timp, a devenit considerabil. Totodată, rata de schimbare a temperaturii a crescut semnificativ în ultimele decenii la 0,18°C (0,32°F) din 1981. Ca urmare a acestui proces de încălzire globală, crizele de mediu au devenit cele mai mari provocări în prezent.

Potrivit omului de știință, valorile temperaturii au fost comparate cu mediile preindustriale (1850-1900). Totodată, în 1851-1935, se suprapune cu a doua revoluție industrială

În același timp, graficul temperaturii globale arată clar că temperaturile medii de la suprafață au depășit în mod constant 1,5°C peste valorile lor preindustriale.

Astfel, între anii 1877–1878 apare o anomalie evidentă a valorii vizuale. În acest timp, lumea a cunoscut numeroase evenimente climatice fără precedent, de la un puternic El Niño la secete larg răspândite. Marea foamete rezultată a provocat moartea a peste 20 de milioane de oameni, chiar depășind unele dintre cele mai letale pandemii din istorie.

Cum au progresat datele graficului global 

Sursa citată mai precizează că în primele cinci etape ale graficului global al temperaturii, mai multe economii au progresat în a doua revoluție industrială (1870-1914), urmată de primul război mondial (1914-1918). În general, s-a concentrat pe producția de oțel și pe bunurile de consum produse în serie în decursul acestor peste 80 de ani.

De menționat este faptul că, deși aceste progrese tehnologice au adus îmbunătățiri imense, acestea au costat prin arderea combustibililor fosili – eliberând cantități semnificative de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră.

Totodată, specialistul în domeniul climatic este de părere că ar mai dura câteva decenii până când oamenii de știință au realizat întreaga amploare a acumulării lor în atmosferă și relația lor rezultată cu încălzirea globală.

Lumea modernă pe de altă parte, adică perioada 1936–2020, este în zona roșie.  Mai exact, cea de a doua jumătate a graficului temperaturii globale este marcată de al doilea Război Mondial (1939-1945) și de consecințele sale.

Astfel, pe măsură ce războiul s-a încheiat, națiunile au început să se reconstruiască, iar lucrurile au intrat într-un ritm alert odată cu a treia revoluție industrială.

De menționat este faptul că odată cu progresarea globalizării și a comerțului, oamenii și bunurile au început să se deplaseze mai mult decât oricând. În plus, creșterea populației a crescut cu 2,1% pe an între 1965 și 1970. Modelele de industrializare au început să se intensifice și mai mult pentru a satisface cerințele unei populații globale în creștere și ale lumii noastre moderne.

Specialistul susține că tendințele istorie sunt strâns legate de temperatură. Mai exact, în timp ce o parte a creșterii temperaturii suprafeței Pământului poate fi atribuită modelelor naturale ale schimbărilor climatice, aceste tendințe istorice aruncă o oarecare lumină asupra activității umane care stă la baza creșterii rapide a temperaturilor medii globale din ultimii 85 de ani.

Amintim faptul că încălzirea globală și schimbările climatice sunt unele dintre cele mai mri probleme care pot afecta evoluția omenirii.  Cu toate acestea, odată cu aderarea SUA la Acordul climatic de la Paris și reducerea emisiilor globale de carbon, evidențiată ca un element cheie la Summitul Davos din 2021 al Forumului Economic Mondial, se iau măsuri promițătoare, potrivit visualcapitalist.