Elena Mateescu anunță temperaturi mari în prima săptămână din februarie
Elena Mateescu, reprezentant ANM, anunță că luna februarie va aduce temperaturi asemănătoare cu cele de primăvară, atingând 16-17 grade Celsius. Acestea vor fi înregistrate chiar și în Capitală.
Șefa ANM susține că temperaturile vor crește, indicând că ne putem aștepta la condiții meteorologice caracteristice primăverii, pe măsură ce traversăm ultima lună a iernii.
„Prima săptămână din februarie va fi foarte caldă. Datele indică o probabilitate de a avea, mai ales începând din 5 februarie, de luni, valori de 16 – 17 grade în regiunile extracarpatice, inclusiv în Capitală, maximă de 15 – 16 grade”, a anunțat Elena Mateescu.
Potrivit declarațiilor sale, în prezent, România nu mai are parte de nu mai ierni sau anotimpuri așa cum erau în trecut. Meteorologul notează că, fiecare lună, sezon sau an avem parte de noi recorduri.
„Fiecare lună, anotimp sau an doboară recorduri înregistrate anterior”, spune şefa ANM.
În acest context, Elena Mateescu a avertizat cu privire la un risc ridicat de avalanșe.
În acest context, ea a abordat și tema pregătirilor pe care ar trebui să le demareze fermierii pentru a face față impactului secetei pedologice care a afectat culturile în anul 2023.
Anul 2023, puternic afectat de seceta pedologică
În țara noastră, anul 2023 s-a remarcat ca fiind cel mai călduros an înregistrat în istoria măsurătorilor meteorologice, cu o temperatură medie anuală de 12.55 grade Celsius.
În plus, anul a fost caracterizat și de secetă semnificativă. Elena Mateescu a discutat despre măsurile pe care fermierii ar trebui să le adopte în fața condițiilor de secetă.
Ce măsuri ar putea lua fermierii pentru a preveni impactul secetei?
„Din acest punct de vedere, colegii de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor recomandă măsurile specifice. Noi vorbim de o monitorizare a secetei agricole prin programul de măsurători agrometeorologice desfășurat la stațiile din rețeaua națională de specialitate și putem să vorbim despre recomandări pe care putem să le facem în condiții de secetă.
Cel puțin decalarea calendarului înființării culturilor agricole în perioada în care rezerva de apă permite, în toamnă să nu mai cultivăm, cum a fost deja toamna 2023 foarte secetoasă, o decalare în viitor față de luna septembrie și octombrie, în noiembrie.
La polul opus să nu mai însămânțăm, cel puțin culturile de primăvară, mă refer aici în mod deosebit la floarea soarelui și la porumb, din aprilie, ci încă din martie. Asta dacă și vremea permite pentru că trebuie să avem un sol și o temperatură minimă de cel puțin 5-7 grade, astfel încât să putem asigura o germinație bună a semințelor.
Pentru zonele din partea de sud-est a țării, mai ales în Dobrogea, fermierii practică o astfel de tehnologie tocmai pentru a putea beneficia și a conserva apa acumulată în perioada de iarnă pentru că perioada noiembrie–martie reprezintă, în agricultură, perioada de apă în sol și perioada de acumulare a apei în sol”, a adăugat Mateescu.
Fermierii sunt sfătuiți să cultive specii hibride
Elena Mateescu a subliniat că toate precipitațiile din această perioadă vor contribui la o dezvoltare sănătoasă a vegetației în sezonul de primăvară. Ploile vor avea un impact pozitiv mai ales asupra culturilor înființate în toamnă și a celor termofile în campania de primăvară.
Elena Mateescu a evidențiat și posibilitatea implementării altor măsuri specifice, precum cultivarea de hibrizi cu un ciclu de vegetație mai scurt.
Ea a amintit și utilizarea genotipurilor extra-timpurii și timpurii pentru a evita arșița și deficitul de precipitații din cea de-a doua parte a verii.
Potrivit meteorologului, aceste fenomene devin din ce în ce mai frecvente în țară. De asemenea, ea a menționat că fermierii sunt deja familiarizați cu diverse tehnologii specifice agriculturii fără irigații, de tipul „dry farming”.
„Fiecare cantitate de precipitații înregistrată în această perioadă permite și o bună pornire în vegetate, în primăvară, pentru culturile înființate în toamnă, dar mai ales în primăvară să pornim într-un sol bine aprovizionat în campanie pentru înființarea noilor culturi termofile.
Mai pot fi măsuri specifice în sensul de a cultiva hibrizi pe o perioadă mai scurtă de vegetație, genotipuri, extra-timpurii și timpurii, pentru a scăpa de arșița din vară și de deficitul de precipitații accentuat din a doua parte a verii care devine din ce în ce mai frecvent și se întâmplă mai frecvent și în țară noastră. Și alte tehnologii specifice dry farming pe care fermierii deja le cunosc.”, a spus Elena Mateescu.
Fermierii trebuie să își adapteze tehnologiile condițiilor climatice
Elena Mateescu a evidențiat că fermierii din România și Europa își adaptează tehnologiile în conformitate cu variabilitățile meteorologice, cu accent deosebit pe condițiile climatice.
Dat fiind caracterul extrem de dependent de vreme al agriculturii, indiferent de perioada anului, fiecare zi presupune ca fermierul să urmărească cu atenție schimbările în condițiile meteorologice.
Aceasta implică monitorizarea atentă a precipitațiilor și variațiilor de temperatură, elemente cruciale pentru desfășurarea eficientă a activităților agricole.
Elena Mateescu a subliniat că perioadele cu temperaturi nocturne sub pragul de ger, sub -10 grade Celsius, în absența unui strat protector de zăpadă pentru o perioadă extinsă, pot fi considerate cu risc crescut pentru culturi.
„Fermierii din România și din Europa își adaptează tehnologiile la ceea ce înseamnă mersul vremii și mai ales condițiile climatice pentru că atunci când pornești un business în agricultură și mai ales când acest domeniu este dependent de vreme, indiferent că ne aflăm în iarnă, primăvară, vară sau toamnă, în fiecare zi puteam să spunem că fermierul stă cu ochii pe cer pentru a vedea ce se întâmplă din punctul de vedere al precipitațiilor sau chiar al alternanțelor de temperatură pe care noi le traversăm.
Temperaturi noaptea sub pragul de ger, sub -10 grade, în absența unui strat protector de zăpadă, în mai multe zile consecutive, poate fi considerată o perioadă de risc.”, a completat Elena Mateescu, pentru DC News.
